Experimentul „viaţa fără cash”. Ţările în care banii lichizi pierd teren

Dar, avantajele nu sunt întotdeauna de partea utilizatorilor de mijloace de plată electronice. O dovedeşte situaţia din Suedia, unde localnicii sunt adevăraţi cobai ai unui experiment cu dobânzi negative la depozitele bancare, remarcă publicaţia Business Insider.

Experiment scandinav
Un raport Credit Suisse arată că, în Suedia, chiar şi cele mai mici achiziţii: o cană de vin fiert la Târgul de Crăciun, o bere la terasă sau ziarul livrat de vânzătorii ambulanţi, se desfăşoară în format electronic.

Vânzătorii stradali ai publicaţiilor Faktum sau Situation Stockholm sunt chiar dotaţi cu cititoare de carduri mobile, iar în vitrinele chioşcurilor poţi întâlni frecvent anunţul „Vi hanterar ej kontanter” (Nu acceptăm cash).

În Danemarca, 40% din populaţia adultă foloseşte aplicaţia MobilePay creată de Danske Bank pentru plăţi prin intermediul smartphone-ului.

Odată ce majoritatea comercianţilor au început să refuze plăţile în numerar, „societatea cashless nu mai este o iluzie, ci o viziune care poate fi transpusă în realitate într-un anumit interval de timp”, după cum admite Michael Busk-Jepsen, directorul Asociaţiei Bancherilor din Danemarca.

Iar, dacă Suedia şi Danemarca se dovedesc două societăţi care sunt pe punctul de a scoate banii lichizi în afară circulaţiei, un alt experiment de amploare se derulează în Africa Subsahariană.

O lume fără cash
Stilul cashless adoptat în ţările africane nu are nimic de a face cu convenienţele sociale din zona scandinavă, ci de-a dreptul cu supravieţuirea persoanei.

Mai puţin de 30% din populaţia Africii Subsahariene are un cont bancar şi chiar şi mai puţin deţin carduri bancare. În schimb, toată lumea are un telefon mobil.

Prin prisma avantajelor prezentate de noile tehnologii, Africa s-a transformat în laboratorul care găzduieşte cel mai mare experiment privind stilul de viaţă cashless.

Organizaţii non-guvernamentale şi guvernamentale din Occident, operatori de telefonie mobilă, bănci şi autorităţi locale lucrează mâna în mâna pentru a duce la capăt proiectul de înlocuire a banilor lichizi cu sisteme de plăţi electronice mobile.

Citi Group, Mastercard, VISA, Vodafone, USAID şi Fundaţia Bill şi Melinda Gates sunt actorii principali care pun umărul la acest demers.

M-Pesa, serviciul Vodafone de plăţi de pe piaţa din Kenya are deja o influenţă de 25% în PIB-ul ţării.

În Nigeria, cea mai populată ţară africană, guvernul împreună cu Mastercard au lansat un card biometric de identitate care îndeplineşte şi funcţia de card bancar.

Este un serviciu care asigură accesul nelimitat al Mastercard la aproape 170 de milioane de potenţiali clienţi şi la datele lor personale şi biometrice.

Compania a primit inclusiv contractul de creare a cardului Huduma care va fi folosit la plata angajaţilor din serviciile de stat din Nigeria.

Toate aceste experienţe şi date colectate de companie pot ajuta planurile Mastercard de a promova un stil de viaţă cashless la nivel global.

Buletin de vot cu card inclus
India face paşi rapizi în aceeaşi direcţie, după ce guvernul de la New Delhi a anunţat că vrea să creeze Autoritatea Unică de Identificare a Indiei (UIDAI), un sistem care să emită cardurile biometrice pentru cei aproximativ 1,2 miliarde de locuitori cu drept de vot.

Ar reprezenta cea mai mare bază de date biometrice din lume, dar iniţiatorii proiectului avertizează că aceasta ar trebui să devină operaţională în paralel cu adoptarea largă a mijloacelor de plată electronice.

Este o misiune dificilă, dacă luăm în considerare faptul că banul cash face legea în mai toată Asia, nu doar în India.

Cu toate acestea, ministrul de Finanţe Arun Jaitley a subliniat în diverse rânduri necesitatea ca India să se transforme într-o economie cashless, ca variantă viabilă de combatere a economiei subterane.

Dar, deocamdată, India, alături de China, rămâne cel mai mare producător şi consumator de bancnote şi de aur din lumea întreagă.

În prezent, mai puţin de 5% din tranzacţiile făcute în India se fac prin mijloace electronice de plată. Chiar şi în New Delhi, oraşul cel mai avansat al ţării, plăţile cu bani lichizi ating un procent de 73%.

Unii dintre tehnocraţii aflaţi în spatele proiectului UIDAI insistă ca guvernul să urgenteze implementarea acestuia, ulterior sistemul urmând să fie operat şi de companii private.

Fără îndoială, aceşti parteneri vor proveni din sectorul bancar ceea ce ridică semne de întrebare asupra influenţei pe care băncile o vor avea în viitor faţă de indivizi.

Odată adoptat stilul de viaţă cashless, băncile vor putea înregistra şi urmări întreaga viaţă comercială a unei persoane.

Costuri noi pentru afaceri
Avantajul aproape uitat al tranzacţiilor cu bani este că elimină intermediarii, în afacere neexistând decât două părţi.

În cazul societăţilor cashless, nimeni şi nimic nu va putea opri băncile şi alţi operatori de tranzacţii electronice să nu revendice un comision din fiecare tranzacţie.

Totodată, aceste instituţii financiare vor putea uza şi abuza de bazele de date constituite pe obiceiurile comerciale ale clienţilor, acestea reprezentând adevărate mine de aur pentru marile lanţuri comerciale, companii de asigurări, guverne sau servicii secrete.

Un alt aspect important al banilor lichizi îl reprezintă rolul lor în faţa politicilor monetare adoptate de către băncile centrale.

Dacă ar fi să impună la infinit o politică a dobânzilor de referinţă negative, băncile centrale ar trebui să recurgă toate deodată la abandonarea banilor lichizi.

Altfel, nimic nu va opri un om obişnuit să îşi retragă banii din bancă şi să îi investească într-un bun sau un serviciu financiar neatins de eroziunea dobânzilor negative bancare.

Abandonarea banilor lichizi şi trecerea la stilul cashless pare un scenariu al unui sistem financiar de o moralitate îndoielnică, în care guvernele şi băncile centrale par să comploteze împotriva dreptului la intimitate şi anonimat al locuitorilor.

Partea şi mai îngrijorătoare este că un astfel de sistem este susţinut de către public, de dragul unor avantaje minore dobândite în urma folosiri sistemelor de plăţi electronice.

Ceea ce ar putea însemna că războiul dus împotriva banilor ar putea să fie deja câştigat.