Conflictul de milioane de lei dintre Ministerul Mediului și unul dintre cei mai mari investitori din Moldova

În pofida unor declarații de susținere a investitorilor străini, de promovare a țării ca destinație atractivă pentru dezvoltarea afacerilor, autoritățile statului nu încetează să inventeze noi bariere în calea activității companiilor cu capital străin.

Motivul invocat de către ministrul Mediului Valeriu Munteanu, pentru acest blocaj este faptul că firmele ce activează acolo nu dețin licență.

„În temeiul prevederilor art.8, alin.1, pct 16 din Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor din metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucată se supun reglementării prin licențiere de către Camera de Licențiere”, se arată într-un răspuns dat oficial de Munteanu companiei Gebauer&Griller Cables& Wires EE SRL.

Totodată, ministrul Mediului invocă prevederile aln.2(1) din art 8 care prevede că „licența pentru comercializarea resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenții economici aflați pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații ficale cu sistemul ei bugetar și pentru exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat de Guvern”.

Administrația companiei Gebauer & Griller, care a realizat o investiție de circa 28 milioane de dolari în ZEL Bălți, s-a arătat surprinsă de aceste pretenții. Investitorul austriac Dan Călin Botean susține că, procesul de producere al companiei presupune generarea resturilor și deșeurilor de cupru și cabluri metalice cu conținut de cupru, dar aceasta nu este genul de activitate de bază al companiei, ci producerea cablurilor electrice pentru industria auto.

Contactat de UNIMEDIA, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a menționat că responsabilitatea îi aparține exclusiv Ministerului Economiei, iar Ministerul Mediului doar a aplicat legea.

„Până să vin eu în fruntea ministerului nimeni nu avea nicio problemă cu niciun un domeniu. Ce am găsit aici era catastrofă. Noi nu am făcut legea, noi doar am aplicat-o. După interpelarea companiilor privind exportul deșeurilor metalice, noi am avut o discuție cu Ministerul Economiei și Camera de Licențiere ca să ne explice dacă noi am aplicat corect legea. Pentru că este foarte clar stipulat că aceste companii trebuie să aibă o licență.

Mai mult, în aceste două săptămâni nu am dormit, dar am lucrat. Viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, a instituit un grup de lucru care să analizeze și să emită o reglementare clară în acest sens.

De ce ? Pentru că există o deosebire fundamentală între genul de activitate de bază a unei companiei privind colectarea, sortarea și exportul deșeurilor metalice și altceva este când ai o activitate de bază de producere și deja exporți propriile deșeurile metalice. Joi vom avea un răspuns deja la acest subiect și va fi unul favorabil pentru companiile din ZEL Bălți. Așteptăm răspunsul Ministerului Economiei”, a precizat Munteanu.

Nu se știe cu ce se va termina acest conflict, care doar în aparență a apărut ca urmare a unei interpelări eronate a prevederilor legislației. Astfel la mijloc ar fi și interesele unui monopolist local, Metalferos. Or, dacă compania austriacă va fi obligată să obțină licență pentru colectarea deșeurilor, sau le va vinde, acestea oricum vor ajunge la Metalferos, care deține monopolul la exportul de metal uzat.

Un simplu calcul arată că e vorba de profituri de milioane. Anual compania Gebauer livra companiei Remat MG din Arad România peste 400 de tone de deșeuri din cupru, la un preț ce constituia circa 60% din prețul cuprului de la Bursa de la Londra, pentru că avea și plastic. În prezent prețul unei tone de cupru la Bursa de la Londra este de 5300-5400 dolari, respectiv compania Gebauer obținea un preț de aproximativ 4000 dolari pentru o tonă de deșeuri.

În cazul în care va fi impusă să vândă pe loc, prețul va fi de circa 1000 de dolari tona, adică de 3-4 ori mai mic, iar diferența o va încasa ulterior monopolistul Metalferos. La un volum de peste 400 de tone, câștigul ar fi de peste un milion de dolari sau circa 20 de milioane de lei.

Precizăm că, pe piața locală resturile și deșeurile de cablu din curpru sunt achiziționate la un preț de 20 leig, dacă sunt cu tot cu plastic.