Studiu: Creierul fiecărei persoane este „programat” pentru muzică încă de la naștere
Oamenii de știință de la Universitatea din Amsterdam au ajuns la concluzia că capacitatea de a percepe muzica este înnăscută și se manifestă încă din primele zile de viață.

Studiul a arătat că nou-născuții reacționează la ritm și melodie cu mult înainte de a începe să vorbească, să învețe sau să interacționeze cu cultura. Aceasta înseamnă că muzicalitatea nu poate fi considerată exclusiv o abilitate dobândită — ea face parte din proprietățile înnăscute ale creierului, transmite cell.com.
Potrivit cercetării, bebelușii sunt capabili de la o vârstă fragedă să recunoască structuri ritmice și să grupeze sunetele după înălțime. Aceste mecanisme de bază formează fundamentul pentru percepția muzicii ulterioare. Cultura influențează însă mai târziu — determinând stilurile, instrumentele și tradițiile muzicale.
Oamenii de știință notează că muzicalitatea nu este o singură abilitate, ci un întreg complex de funcții. Acesta include simțul ritmului, memorarea tiparelor sonore, reacția emoțională și anticiparea structurii melodiei. Aceste procese implică diferite zone ale creierului și pot avea origini evolutive diferite.
Confirmări suplimentare au fost obținute în cercetările pe animale.
„De exemplu, maimuțele macaci și unele specii de păsări demonstrează, de asemenea, capacitatea de a se sincroniza cu ritmul. Aceasta indică mecanisme biologice străvechi care stau la baza percepției muzicale”, au menționat cercetătorii.
Se subliniază separat că muzica și vorbirea sunt procesate diferit de creier. Persoanele cu amuzie congenitală pot învăța limba normal, dar întâmpină dificultăți cu structurile muzicale, ceea ce confirmă independența acestor sisteme.
Autorii consideră că muzica nu a apărut ca o funcție separată, ci ca rezultat al combinării unor mecanisme mai vechi — percepția sunetului, mișcarea și emoțiile. Aceasta explică de ce muzica influențează simultan memoria, starea de spirit și procesele motorii.
Potrivit cercetătorilor, înțelegerea muzicalității înnăscute poate extinde aplicarea terapiei muzicale — de exemplu, în recuperarea vorbirii, coordonarea mișcărilor și starea emoțională.