Nicușor Dan: Vânzările de GNL din SUA în regiune necesită investiții serioase
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că se îndoiește că proiectul de înlocuire completă a gazului rusesc cu GNL american este sănătos din punct de vedere economic, deoarece necesită costuri serioase de infrastructură.

„Aceasta este o problemă politico-economică. Este în interesul nostru comun să ne îndepărtăm de livrările de gaze din Rusia. Este în interesul americanilor să intre pe piața europeană a GNL. Pentru ca americanii să intre pe piața GNL este nevoie de investiții semnificative în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor. Iar întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune. Mă refer la toate țările, începând cu Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria. Toate țările din această zonă, cerința pentru a cumpăra este următoarea: ai nevoie de volume suficient de mari pentru a justifica această investiție”, a menționat Nicușor Dan, transmite logos-pres.md.
Îndoielile președintelui român sunt justificate. Ucraina, care este punctul terminus al coridorului vertical de gaze care transportă GNL american din Grecia prin Bulgaria, România și Moldova, nu a cumpărat nicio moleculă pe această rută pentru a doua lună consecutiv – este scump.
În acest context, Nicușor Dan speră să discute această problemă la reuniunea Comunității Politicilor Europene de la Erevan. Rolul Bucureștiului în această schemă l-a definit astfel: „Vrem prezența americană în România și vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României” și ca România să câștige din tranzitul gazului american.
Proiectul „Coridorul vertical de gaze” este un sistem de conducte care leagă rețelele naționale ale țărilor și alte infrastructuri de gaze pentru a asigura tranzitul gazelor și pentru a spori securitatea energetică.
Inițial, au participat operatori ai sistemului de transport gaze din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. În ianuarie 2024 li s-au alăturat operatorii de rețea din Moldova, Ucraina și Slovacia. În 2026 coridorul s-a „divizat” în trei ramuri. Totuși, în opinia președintelui român, toate acestea sunt extrem de insuficiente pentru ca proiectul să funcționeze la capacitate maximă – 10 miliarde mc pe an.