Un studiu a identificat trei modele de gestionare a banilor în rândul persoanelor sub 35 de ani

Aceste diferențe se manifestă în special în primii ani de angajare cu normă întreagă, când se formează obiceiuri financiare pe termen lung, transmite dx.doi.org.

Analiza a inclus economii, investiții, bugetare și utilizarea instrumentelor financiare digitale, inclusiv sistemul de plată „cumpără acum, plătește mai târziu” și platformele de investiții.

Comportamentul diferitelor grupuri

Cercetătorii financiari gestionează activ banii. Ei planifică bugetul, investesc și economisesc, folosind mai frecvent decât alții serviciile financiare moderne. Totodată, cercetătorii observă că acest grup manifestă adesea o încredere excesivă în propriile decizii.

Persoanele obișnuite să economisească acționează mai precaut. Ele preferă economiile, evită datoriile și investițiile, simt controlul asupra cheltuielilor, dar pot pierde oportunități de acumulare a capitalului pe termen lung.

Indiferenții au cel mai scăzut nivel de planificare financiară. Ei au obiceiuri mai slabe de economisire regulată și bugetare, folosesc mai des servicii de împrumut și experimentează stres financiar.

De ce alfabetizarea financiară nu explică totul

Autorii subliniază că diferențele în comportament nu sunt legate doar de cunoștințe. Un rol important îl joacă normele sociale, trăsăturile de personalitate, percepția controlului asupra banilor și nivelul de stres.

„Programele universale de alfabetizare financiară sunt puțin probabil să fie eficiente. Tinerii sunt un grup eterogen când vine vorba de bani”, a remarcat doctorul Jennifer Harrison, autoarea principală a studiului.

Potrivit ei, este important să se țină cont de condițiile reale de viață ale oamenilor, nu să se pornească de la un model mediatizat de comportament.

Nu o ierarhie, ci strategii diferite

Cercetătorii subliniază separat că profilurile identificate nu reprezintă o „scară a succesului”. Fiecare tip are puncte forte și slabe.

„Nu există un tip perfect de oameni care înțeleg banii. Fiecare grup face ceva bine și ceva mai puțin bine”, a menționat doctor Steffen Westermann.

De ce se consolidează obiceiurile

Studiul arată, de asemenea, că trecerea la angajarea cu normă întreagă nu „resetează” comportamentul financiar. Dimpotrivă, modelele formate anterior se întăresc adesea.

„Socializarea și formarea anumitor obiceiuri, de regulă, întăresc modelele financiare de comportament existente”, a explicat lectorul Elizabeth Sinnev.

Concluzia practică a studiului

Autorii propun renunțarea la programele educaționale universale și trecerea la un sprijin mai bine direcționat:

• „cercetătorilor” — ajutor în evaluarea riscurilor și informațiilor;
• „economiștilor” — instrumente pentru tranziția către investiții;
• „indiferenților” — mecanisme simple de reducere a stresului financiar și formare a obiceiurilor de bază.

Studiul arată că comportamentul financiar al tinerilor până la 35 de ani se formează nu doar prin cunoștințe, ci și prin psihologie, mediu social și obiceiuri. Prin urmare, abordările educaționale uniforme funcționează limitat, iar strategiile de sprijin mai țintite pot fi mai eficiente.