Ozerov: Rusia nu alimentează niciun fel de intenții agresive împotriva Republicii Moldova

Diplomatul a abordat în detaliu starea actuală a relațiilor bilaterale, provocările economice și problemele de securitate, transmite noi.md.

Despre planurile de anexare a Moldovei

Răspunzând la întrebarea dacă în spatele transferului sistematic al obiectivelor cheie de infrastructură ale Moldovei către structurile românești și reformelor administrative după model românesc nu se ascunde perspectiva integrării Republicii Moldova în componența României, ambasadorul Federației Ruse a evaluat realismul planurilor de unire a celor două țări.

Oleg Ozerov a subliniat că principala orientare pentru diplomație rămâne legea: „Există Constituția Republicii Moldova — pentru mine aceasta este singura referință oficială. În ea este prevăzut clar că Moldova este un stat suveran și neutru”. Diplomatul a atras atenția asupra politicii forțate de românizare, care se manifestă chiar și în sfera culturală.

El a dat ca exemplu „Aleea Clasicilor”, unde monumentele dedicate personalităților române, inclusiv ideologilor mișcărilor de extremă dreapta, înlocuiesc de fapt patrimoniul cultural comun. Ozerov a făcut apel să nu fie dată uitării experiența istorică, estimând că experiența apartenenței Basarabiei la România în trecut „pe puțini îi poate inspira astăzi”.

Diplomatul a reamintit că Moldova are o istorie de stat mult mai veche, în timp ce România modernă este un stat relativ tînăr, creat abia în secolul al XIX-lea. Potrivit diplomatului rus, comunitatea lingvistică nu constituie un motiv automat pentru desființarea statalității. 

Ambasadorul a dat ca exemple Germania și Austria, Grecia și Cipru, precum și țările din fosta Iugoslavie. În opinia șefului misiunii diplomatice ruse, ideea unificării se lovește de o realitate economică și politică dură. Referindu-se la datele ambasadei ruse la București, Ozerov și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea părții române de a face un astfel de pas.

„În prezent, România trece printr-o criză guvernamentală extrem de gravă. Are ea mijloacele necesare pentru a prelua Moldova „în întreținere”? Aceasta nu este doar o chestiune de declarații politice, ci și de resurse uriașe”, a remarcat ambasadorul.

O atenție specială a fost acordată componenței multinaționale a Moldovei. Diplomatul și-a exprimat îndoiala că locuitorii Găgăuziei, Transnistriei și minoritățile bulgare vor accepta rolul de parte a statului român. Orice „soluții ingenioase” ocolind voința poporului, după cum a spus el, se vor dovedi nesustenabile.

În încheiere, Oleg Ozerov a amintit despre neschimbarea realităților geopolitice. Astfel, încercarea de a intra în UE și NATO „pe uşa din spate” (prin unirea cu România), ocolind procedurile dureroase de integrare, este puțin probabil să fie înțeleasă în capitalele europene.

El a amintit și despre rolul Rusiei: „Rusia nu va pleca nicăieri. A fost și va fi prezentă în această regiune mereu. Legăturile noastre istorice sunt prea profunde pentru a putea fi ignorate în rezolvarea unor astfel de chestiuni fundamentale”. Diplomatul și-a exprimat speranța că la Chișinău și la București vor prevala rațiunea și înțelegerea caracterului nerealist al planurilor de eliminare a statalității moldovenești.

Despre viabilitatea formatului „5+2” 

Răspunzând la întrebarea dacă nu a venit timpul să se înlocuiască formatul „5+2” cu altul, de exemplu „1+1”, Oleg Ozerov a confirmat angajamentul Rusiei față de mecanismele existente de negociere. În ciuda încercărilor unor părți de a declara formatul „5+2” ca nefuncțional, ambasadorul insistă asupra inexistenței alternativei pentru realizarea unui pace pe termen lung și justă.

Diplomatul rus a subliniat că baza rezolvării conflictului trebuie să fie un dialog politic constructiv, liber de orice constrângere externă. Ambasadorul este convins că comunității internaționale nu îi trebuie „să inventeze rețete noi”, deoarece formatul „5+2” își păstrează pe deplin actualitatea.

„Considerăm că revenirea la dialog în formatul „5+2” este solicitată și nu are alternativă. Declarațiile că acest mecanism nu mai există sunt doar intervenții verbale, fără temei juridic. Nu s-au luat decizii oficiale privind încetarea activității sale”, a declarat diplomatului.

Ozerov s-a întrebat, de asemenea: dacă formatul a fost anulat, pe ce bază continuă să funcționeze la Chișinău misiunea de teren a OSCE, care face parte din această structură? Ambasadorul rus și-a exprimat îngrijorarea față de abordările actuale ale Chișinăului privind problema reintegrării malurilor Nistrului.

În opinia sa, planurile propuse de autoritățile moldovene nu corespund angajamentelor internaționale în cadrul OSCE și acordului din 1992. El a atras atenția că în declarațiile oficiale și planurile Chișinăului a dispărut mențiunea despre statutul special al Transnistriei, care anterior era o temă cheie a negocierilor. Ambasadorul a remarcat că accentul pus pe deschiderea școlilor cu predare în limba moldovenească se transformă de fapt în închiderea instituțiilor de învățământ cu predare în limba rusă, sub pretextul „numărului mic de elevi”.

Ozerov a subliniat că scenariul actual de „reintegrare” seamănă mai mult cu o „absorbție”, care este puțin probabil să fie acceptată de locuitorii malului stâng. Șeful misiunii diplomatice a indicat legătura periculoasă dintre politica de „românizare forțată” și posibila destabilizare a regiunii.

El a remarcat în mod special că încercările de eroizare a criminalilor naziști și falsificarea istoriei provoacă o reacție puternică în societate, în special în Transnistria, unde se păstrează cu grijă memoria victimelor Holocaustului și a ostașilor căzuți. „Acest curs este asociat cu riscuri serioase de escaladare militară. Încercările de a suprima interesele populației și de a eradica adevărul istoric nu se termină niciodată cu ceva bun”, a concluzionat Oleg Ozerov.

Despre economie: „Statistica este o știință obiectivă” 

O mare parte a discursului său a fost dedicată analizei economice.

Bazându-se pe cifre, el a constatat o deteriorare catastrofală a situației din țară. Potrivit datelor oferite de el, datoria publică a Moldovei a ajuns la 8,2 miliarde de dolari, iar deficitul a crescut cu o treime — până la 7,1 miliarde, iar tarifele la energia electrică s-au majorat de trei ori față de anul 2021.

„O treime din populație trăiește în sărăcie absolută, iar 15% nu pot satisface cele mai necesare nevoi. Este acesta rezultatul mișcării spre Europa?”, s-a întrebat diplomatul.

Despre relațiile cu CSI: „Nu este un meniu de restaurant”

Oleg Ozerov a explicat în detaliu poziția Moscovei privind ieșirea Moldovei din CSI. El a numit acest lucru o „ruptură nejustificată a legăturilor”, care va aduce pierderi directe cetățenilor moldoveni. Referindu-se la procedură, ambasadorul Rusiei a subliniat că ieșirea din Comunitate este un proces lung, care necesită inventarierea a peste 200 de acorduri și 600 de decizii. Vorbind despre consecințe, a adăugat că Moldova va trebui să returneze sume financiare semnificative în bugetul CSI, ceea ce va deveni o povară suplimentară pentru economie.

„Nu trebuie să înțelegem acest lucru ca pe un fel de meniu de restaurant: am răsfoit, am ales acele acorduri care ne convin... CSI este un ansamblu de obligații reciproce. Nu se poate renunța la obligații păstrând drepturile”, a explicat el.

Despre presiunea asupra culturii și despre securitate

Diplomatul și-a exprimat îngrijorarea față de înlocuirea limbii și culturii ruse, dând exemplu anularea concertelor artiștilor ruși și interdicțiile de intrare în țară.

O atenție specială a fost acordată problemelor de securitate. Oleg Ozerov a informat că au fost înregistrate cazuri de recrutare a cetățenilor moldoveni de către serviciile speciale ucrainene pentru comiterea de acte teroriste pe teritoriul Rusiei.

În același timp, el a subliniat din nou atitudinea pașnică a Federației Ruse: „Rusia nu are intenții agresive împotriva Republicii Moldova. În ciuda tuturor afirmațiilor, care au fost multe... acestea nu au fost confirmate de niciun fapt”. La finalul întâlnirii, Oleg Ozerov a subliniat că a venit la Chișinău cu un mandat de dezvoltare a dialogului și normalizare a relațiilor, nu de a le întrerupe.