Tot mai mulți cetățeni străini muncesc în Republica Moldova: Cei mai mulți vin din Asia

Potrivit autorităților, cetățenii străini sunt angajați preponderent în construcții și agricultură.

Datele Inspectoratului General pentru Migrațiune (IGM) arată că în 2025, numărul lucrătorilor străini a ajuns la 6 167 de persoane, cu peste 30% mai mult față de anul precedent, iar în 2026 ar putea depăși 8 000. Structura țărilor de origine variază anual, însă principalele surse de forță de muncă rămân aceleași, scrie ipn.md.

Cetățenii străini muncesc cel mai mult în construcții și agricultură

Potrivit IGM, cetățenii străini sunt angajați preponderent în construcții, agricultură, industria prelucrătoare, transport și alimentație publică, domenii în care angajatorii se confruntă cu deficit de forță de muncă locală. În paralel, companiile solicită tot mai des muncitori necalificați în sectoare precum textile, reciclarea deșeurilor, curierat sau producția de mobilă.

Odată cu creșterea numărului de lucrători străini, a crescut și numărul cazurilor de angajare ilegală – 296 în 2025, comparativ cu 206 în 2024, iar în primele luni ale anului 2026 au fost depistate deja 63 astfel de cazuri.

Inspectoratul General pentru Migrație subliniază că, pentru a simplifica atragerea forței de muncă din străinătate, autoritățile au implementat instrumente digitale, inclusiv platforma e-migrare, care permite depunerea cererilor și plata taxelor online. De asemenea, în Chișinău, Bălți și Cahul au fost create centre de integrare, unde cetățenii străini pot primi consultanță, pot urma cursuri de limba română și pot beneficia de sprijin pentru adaptarea socioculturală. 

Procesul de angajare și adaptare

Specialista principală a unei companii de recrutare (agenție de personal) pentru dezvoltarea forței de muncă internaționale, Eliza Frunză, a declarat că această piață este încă în faza incipientă de dezvoltare, iar rezultatele reale vor fi resimțite în următorii 5-6 ani, odată cu parcurgerea întregului ciclu – de la identificarea necesităților pieței muncii până la integrarea culturală a angajaților.

Potrivit Elizei Frunză, procesul de recrutare începe cu definirea profilului postului, inclusiv nivelul de experiență și competențele necesare, după care urmează căutarea și selecția candidaților. Decizia finală o ia angajatorul, după care începe pregătirea dosarului pentru autorități în vederea obținerii vizei, permisului de muncă și a celui de ședere.

Întreg procesul implică cheltuieli semnificative, suportate în principal de angajator, inclusiv costurile pentru selecția personalului, transportul internațional și cheltuielile administrative. După obținerea permisului de muncă, cetățeanul străin poate începe activitatea profesională. Integrarea acestuia este asigurată de angajator împreună cu agenția de recrutare, iar, de regulă, sunt oferite condiții precum cazare, transport și, în unele cazuri, masă.

Perspectivele pieței muncii

În acest context, specialista în recrutare a remarcat că Republica Moldova ar putea deveni mai atractivă pentru forța de muncă străină dacă s-ar îndeplini o serie de condiții importante. Este vorba despre reducerea incertitudinii geopolitice, optimizarea procedurilor administrative, inclusiv a termenelor de eliberare a vizelor și permiselor de muncă, precum și adaptarea angajatorilor locali la colaborarea cu angajați străini.