Apărătorii drepturilor omului sunt îngrijorați de „justiția televizată”

Apărătorii drepturilor omului avertizează că acest lucru subminează independența sistemului judiciar și pune în pericol drepturile cetățenilor, transmite logos-pres.md.

Avocatul poporului, Cesłav Panico, atrage atenția că presiunea vine, printre altele, din declarațiile făcute pe rețelele sociale și din partea politicienilor.

„Există percepția că există o presiune excesivă din partea societății și a politicului asupra Poliției, procuraturii și judecătorilor, venind de pe diverse tribune, în special din rețelele sociale. Atunci toate cele trei instituții, iar uneori chiar angajații serviciului de executare a pedepselor — aceasta este, din nou, percepția mea — se orientează mai mult după ce spune opinia publică decât după cazul concret. Aici trebuie lucrat, inclusiv pentru a încuraja independența acestor instituții”, a declarat ombudsmanul.

Ian Feldman, președintele Consiliului pentru Egalitate, a ilustrat cum se manifestă „justiția televizată” în practică: „Justiția televizată nu înseamnă doar când sunt discutate cazurile judecătorilor. Când o persoană este adusă cu mare tam-tam în instanță, totul este filmat, iar apoi, să spui „dezlegați cătușele și lăsați-l să plece acasă” devine psihologic mai dificil. Judecătorii trebuie să fie absolut independenți în deciziile lor, într-o lume ideală — spre asta tindem”.

Fapte și cifre 

Uneori, declarațiile publice ale politicienilor sunt percepute de societate ca o intervenție în procesul judiciar.

Un astfel de exemplu este oferit de președintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, Grigore Novac: „Nu este vorba doar despre cătușe. Într-o emisiune, unul dintre deputați a spus: „Anul acesta vor fi condamnări”. Pentru mine este o enigmă de unde vin astfel de previziuni. Poate că are darul de a prezice, dar, după părerea mea, este o problemă serioasă”. Discuțiile au avut loc în cadrul audierilor parlamentare privind protecția dreptului la libertate și inviolabilitate personală în aplicarea măsurilor preventive.

Potrivit datelor prezentate, măsurile preventive sub formă de arest sunt aplicate tot mai frecvent, majoritatea cererilor procurorilor sunt acceptate, iar măsurile alternative sunt utilizate tot mai rar.

Conform Consiliului Superior al Magistraturii, în 2023 au fost depuse 1.510 cereri de arest preventiv, în 2024 — 1.840, iar în 2025 — 2.198. Dintre acestea, au fost admise în 2023 — 1.393 (92,2%), în 2024 — 1.707 (92,7%), iar în 2025 — 2.058 (93,6%).

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.