Buzu: Trecerea la sistemul de județe este posibilă, dar subiectul denumirii este secundar

Autoritățile analizează reducerea numărului de raioane la 10 după alegerile din 2027, în timp ce decizia privind trecerea la sistemul de județe rămâne deschisă și va fi discutată inclusiv în context constituțional, scrie tvrmoldova.md.

„În primul rând, noi ne preocupăm ca în Republica Moldova să accelerăm procesul de dezvoltare locală și regională. Vrem să aducem tuturor cetățenilor noștri servicii de calitate, servicii mai ieftine și servicii care să dureze în timp. Asta este preocuparea noastră numărul unu și asta este testul pe care noi îl aplicăm atunci când ne gândim dacă trecem de la 32 la 10, cum vor arăta aceste entități", a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în platoul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Întrebat dacă reforma ar putea presupune trecerea la sistemul de județe în contextul discuțiilor din spațiul public, oficialul a insistat că subiectul denumirii este secundar, accentul fiind pus pe eficiența administrativă și dezvoltarea regională.

„Noi am discutat cu peste 4.500 de aleși locali. În mai puține discuții a fost abordat subiectul denumirii. Am discutat care este valoarea adăugată, ce urmează să facă aceste entități, cum urmează să fie organizate și cum vor fi finanțate. Și asta noi încercăm să clarificăm până la mic detaliu. Și da, am văzut și în spațiu public aceste discuții legate de denumiri", explică Alexei Buzu.

Oficialul a declarat că există prevederi în Constituție care se referă la raioane și că este necesară o discuție cu echipa tehnică pentru a înțelege opțiunile disponibile în cazul în care se va decide inițierea unei schimbări de denumiri. Totodată, el a subliniat că principala preocupare este eficiența și identificarea modalităților de accelerare a procesului de dezvoltare regională.

Conceptul de reformă prezentat de Guvern pe 8 aprilie 2026 prevede, pe lângă reducerea numărului de raioane, și reorganizarea primăriilor. Potrivit documentului, o unitate administrativ-teritorială ar trebui să aibă cel puțin 3.000 de locuitori pentru a fi viabilă, iar numărul angajaților din administrațiile locale ar urma să crească până la 10–20, comparativ cu 4–6 în prezent, pentru a asigura servicii publice mai diverse și mai eficiente.