Studiu: Aparatele de aer condiționat pot face orașele și mai fierbinți
Cu cât oamenii se bazează mai mult pe răcirea locuințelor, cu atât susțin mai puțin măsurile globale menite să reducă căldura. Un nou studiu al cercetătorilor din Singapore evidențiază un paradox climatic.

Cu cât oamenii folosesc mai des aparatele de aer condiționat pentru a se proteja de căldură, cu atât sunt mai puțin dispuși să susțină proiecte mari urbane care ar putea răcori străzile, de exemplu, plantarea copacilor, crearea zonelor umbrite sau utilizarea materialelor reflectorizante, scrie earth.com.
Specialiști de la Universitatea Tehnologică și de Design din Singapore și Singapore-ETH Centre au intervievat 967 de adulți din 416 locuințe și au comparat datele cu consumul de energie electrică și temperatura din diferite zone ale orașului. Principalele concluzii:
- locuitorii zonelor mai fierbinți vorbesc mai mult despre problemele climatice, dar acest lucru nu conduce la economisirea energiei;
- familiile care folosesc activ aparatele de aer condiționat consumă mai multă energie electrică și urmează mai rar obiceiuri legate de economisirea energiei;
- în același timp, acestea susțin mai puțin măsurile publice pentru reducerea căldurii stradale, inclusiv împădurirea, umbrirea și ventilarea. Dar sunt dispuse să cheltuiască bani pentru răcorirea personală.
Autorii numesc acest fenomen „izolare comportamentală”. Protecția personală împotriva caniculei reduce senzația de urgență în privința soluțiilor climatice colective. Anterior, climatologii au anunțat că El Niño ar putea reveni în 2026 și ar face planeta și mai fierbinte.
Cercul vicios
Orașele se încălzesc din cauza schimbărilor climatice și a efectului „insulei de căldură” — betonul, asfaltul și construcțiile dense rețin căldura. Aparatele de aer condiționat salvează oamenii de supraîncălzire, dar în același timp:
- elimină căldura în stradă, agravând încălzirea;
- crește brusc consumul de energie. Aerul condiționat devine unul dintre principalii factori ai creșterii cererii de electricitate în următoarele decenii, în special în Asia, Africa și Orientul Mijlociu.
Se formează un cerc vicios: cu cât orașul este mai fierbinte, cu atât sunt mai multe aparate de aer condiționat; cu cât sunt mai multe aparate, cu atât mai slabă este susținerea soluțiilor pe termen lung care ar putea răcori cartiere întregi. Urbaniștii știu de mult cum să reducă temperatura pe stradă: folosind umbra copacilor și a copertinelor, creând acoperișuri verzi și parcuri, instalând materiale reflectorizante pe drumuri și acoperișuri, folosind ventilația naturală între clădiri.
Astfel de măsuri funcționează pentru toți locuitorii, nu doar pentru cei care își permit un aparat de aer condiționat. Cercetătorii nu îndeamnă la renunțarea la răcorire, care în climatul tropical adesea salvează vieți. Dar orașele, în opinia lor, nu trebuie să se bazeze pe aparatele de aer condiționat ca singură soluție.
Adaptarea la climă nu este doar o sarcină tehnică, ci și socială. Trebuie construite orașe astfel încât oamenii să depindă mai puțin de răcorirea personală consumatoare de energie și să susțină măsurile colective care fac mediul stradal sigur și confortabil pentru toți.