În România au scăzut vânzările cu amănuntul

Scăderea vânzărilor a început în a doua jumătate a anului 2025, după majorarea TVA-ului și a accizelor, ceea ce a amplificat și mai mult inflația și a dus la reducerea veniturilor reale ale populației, informează profit.ro.

Volumul vânzărilor cu amănuntul în ianuarie 2026 a scăzut cu 6,5% în termeni anuali, conform datelor ajustate în funcție de numărul zilelor lucrătoare și sezonalitate. Scăderea s-a accentuat față de nivelul de 2% în decembrie și 4,1% în octombrie. Este cea mai mare scădere de la lockdown-ul din timpul pandemiei. Dacă nu se ia în calcul pandemia, aceasta este cea mai mare reducere de la criza din 2009–2010. Analiștii Erste prognozau o scădere a vânzărilor de 3,4% în termeni anuali.

Conform datelor neajustate, scăderea anuală a fost de 9,1%, comparativ cu 1,6% în decembrie. UniCredit anticipa un declin de 2,9% pe seria neajustată. Față de decembrie, vânzările au scăzut cu 3,7% după ajustarea sezonieră — cea mai mare scădere după august, când au intrat în vigoare taxele majorate.

În termeni anuali, pe date ajustate, cele mai mari scăderi au fost la vânzările de bunuri nealimentare — cu 7,9%, vânzările de carburanți au scăzut cu 4,8%, iar alimentele cu 3%.

Încrederea consumatorilor, măsurată prin sondaje, în ianuarie 2026 a fost la cel mai scăzut nivel după anii 2010–2011, sub nivelul din timpul pandemiei, pe fondul așteptărilor pesimiste privind situația economică și financiară. În februarie, indicele a crescut ușor, dar rămâne aproape de minimele istorice.

Situația veniturilor populației s-a înrăutățit în ultimul an, în special după majorarea taxelor și creșterea facturilor la energie electrică, ceea ce a aproape dublat inflația, de la puțin peste 5% la aproape 10% anual. Dinamică reală a salariilor a început să scadă din iulie 2025. În decembrie, salariile au scăzut cu 4,5% în termeni reali, ținând cont de inflația de 9,7% și creșterea nominală de doar 4,8%. La bugetari, angajați în administrație și educație, salariile au scăzut chiar și în termeni nominali.

Inflația va rămâne ridicată până în trimestrul al III-lea din 2026, când se așteaptă o scădere semnificativă datorită efectului de bază — creșterea prețurilor din anul precedent va ieși din statistici. Potrivit prognozei Băncii Naționale a României, în trimestrul al II-lea inflația poate atinge 10%. Creșterea recentă a prețurilor la petrol și gaze pe piețele internaționale poate majora inflația, însă deficitul de cerere din economie îi limitează creșterea.

Economia în a doua jumătate a anului 2025 a fost în recesiune tehnică, cu o contracție serioasă mai ales în trimestrul IV — de 1,9% față de trimestrul precedent.

Economiștii se așteaptă la o scădere a consumului în prima jumătate a anului 2026, cel puțin până când inflația nu va începe să scadă. Creșterea economică prognozată pentru 2026 este de aproximativ 1%, în principal datorită investițiilor. Analiștii băncilor remarcă faptul că România a epuizat modelul de creștere economică bazat pe stimularea consumului prin deficite bugetare mari, deoarece economia nu a ținut pasul cu cererea, care a fost acoperită prin importuri.

În 2025, PIB-ul a crescut cu 0,7%, din care 0,4 puncte procentuale au provenit din consumul privat. Din punct de vedere al ofertei, volumul total al comerțului (inclusiv cel cu amănuntul) a avut o contribuție negativă: −0,1 p.p. la dinamica anuală și −0,3 p.p. la dinamica din trimestrul IV, asigurând o creștere a PIB-ului de 0,2%.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.