Instanța din România a obligat recunoașterea în țară a identității de gen recunoscute în UE

Decizia, numită istorică de către apărătorii drepturilor omului, a fost luată într-una dintre cele mai conservatoare țări din Uniunea Europeană, relatează Europa Liberă.

Statul este obligat să îi emită lui Arian Mirzarafie-Ahi un nou certificat de naștere, care să reflecte identitatea sa deja recunoscută în Regatul Unit — recunoaștere obținută înainte de Brexit, când țara încă făcea parte din UE.

Decizia, pronunțată de tribunalul Sectorului 6 din București, a devenit definitivă după ce Tribunalul București a respins apelurile a trei instituții de stat: Direcția pentru Evidența Persoanelor Cluj, Serviciul de Stare Civilă și Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Încă din 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că statele membre sunt obligate să recunoască documentele persoanelor care au trecut prin procedura juridică de confirmare a identității de gen în interiorul UE — așa cum s-a întâmplat în cazul lui Arian.

„Astăzi, 31 martie, marcăm Ziua vizibilității persoanelor transgender și sunt bucuros să aduc vești bune comunității mele. Am câștigat definitiv procesul în România. Este o victorie nu doar a mea, ci a noastră — a tuturor celor care încă așteaptă să fie văzuți, auziți și recunoscuți”, a declarat Mirzarafie-Ahi după pronunțarea deciziei.

„Cazul Arian este un alt exemplu viu că este posibil. (...) Îi suntem recunoscători pentru curajul de a face acest proces public și de a se opune instituțiilor de stat care, contestând deciziile judecătorilor, au arătat că nu acționează în interesul cetățenilor”, a afirmat Victor Cibotaru, director executiv al organizației române ACCEPT, care l-a susținut pe Arian.

ACCEPT a reamintit că, în ciuda unei proceduri complicate de patru ani pentru recunoașterea genului în Regatul Unit, instituțiile românești i-au cerut să o repete în România, unde nu există o procedură clară. Drept urmare, a fost nevoit să trăiască cu două seturi de documente și două identități juridice diferite.

„Ultimii din Uniunea Europeană”

Decizia în cazul Mirzarafie-Ahi a apărut pe fondul unor noi încercări ale comunității LGBT din România de a obține recunoașterea drepturilor cuplurilor de același sex — cerințe care decurg din mai multe hotărâri europene pe care Bucureștiul încă nu le respectă.

Activștii subliniază că România rămâne ultima țară din UE în care în acest domeniu „nimic nu se mișcă”, în timp ce aproape toate statele membre au introdus egalitate deplină sau echivalente ale acesteia.

Organizația MozaiQ, împreună cu peste 80 de ONG-uri și zeci de personalități publice, a făcut un apel către Parlament pentru adoptarea unei legi privind parteneriatele civile, accesibile tuturor cuplurilor neînregistrate.

„România nu oferă nicio formă de recunoaștere juridică a cuplurilor neînregistrate (hetero- și homosexuale), deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul să asigure o astfel de recunoaștere prin hotărârea din 2023 în cazul „Buhucanu și alții contra României”. Iar CJUE a condamnat România încă din 2018 pentru refuzul de a recunoaște căsătoriile între persoane de același sex încheiate în alte țări ale UE, în cazul Coman–Hamilton”, se arată în textul petiției MozaiQ.

În clasamentul drepturilor LGBT, publicat de ILGA-Europe în 2025, România s-a situat din nou printre ultimele din UE, fiind depășită chiar și de țări care nu fac parte din uniune, inclusiv Republica Moldova.

Comentând decizia din 2023, fostul prim-ministru Marcel Ciolacu a declarat că societatea românească „nu este pregătită” și că aceasta „nu va fi prima decizie europeană pe care România nu o va respecta”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.