theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
28 Aprilie 2026, 14:02
3 848
Copiază linkul
Link copiat

Contribuția întreprinderilor de stat la PIB rămâne la nivelul de 2–3 %

Deşi rolul proprietății de stat în economie a crescut în ultimii ani, această evoluție reflectă mai mult intervenția statului în context de criză, decât contribuţia acestora la economie.

Contribuția întreprinderilor de stat la PIB rămâne la nivelul de 2–3 %.
Contribuția întreprinderilor de stat la PIB rămâne la nivelul de 2–3 %.

Despre aceasta se menționează în raportul de monitorizare independentă privind implementarea Strategiei de administrare a proprietății de stat, pregătit de Expert-Grup, informează mold-street.com.

Potrivit raportului, la începutul anului 2025 portofoliul de stat includea 161 de întreprinderi de stat și 66 de companii comerciale cu participare de stat, dintre care 54 aveau o cotă de stat mai mare de 30%. Totodată, doar 139 de companii au raportat la Biroul Național de Statistică, ceea ce indică o diferență semnificativă între structura formală și activitatea economică reală.

Ponderea companiilor de stat în PIB a crescut de la 9,3% în 2019 la 15,4% în 2024, în principal datorită creșterii cheltuielilor de stat și rolului companiilor energetice.

Totuși, contribuția directă a întreprinderilor de stat la valoarea adăugată rămâne scăzută – în jur de 2,5–3% din PIB. Pentru comparație, sectorul privat generează 62,7% din valoarea adăugată, iar capitalul străin și mixt – 18,7%.

Autorii raportului notează că semnificația economică a întreprinderilor de stat se menține, însă ponderea lor relativă scade. În 2024 acestea concentrau active în valoare de aproximativ 79,5 miliarde lei, capital propriu de 38,9 miliarde lei, cifră de afaceri de 54,1 miliarde lei și aproximativ 29.300 de angajați. Totuși, la nivelul economiei, acestea reprezintă doar 11,6% din active, 13,2% din capital și 8,1% din cifră de afaceri, ceea ce confirmă o creștere mai rapidă a sectorului privat.

Reforma proprietății de stat avansează lent

Autorii indică, de asemenea, că procesul de reducere a portofoliului de întreprinderi de stat a fost inițiat, dar întârzie față de planuri. Strategia prevede reducerea numărului de întreprinderi cu participare de stat de la 233 la 185 până la sfârșitul anului 2027. Totuși, la mijlocul anului 2025, acestea erau încă 225.

În anii 2023–2024 au fost lichidate doar 15 întreprinderi, iar în prima jumătate a anului 2025 – alte două.

O problemă rămâne numărul mare de companii nefuncționale sau cu probleme. La 1 ianuarie 2025, 43 de întreprinderi de stat se aflau în proceduri de faliment sau lichidare, iar alte 26 nu desfășurau activitate. Dintre companiile cu participare de stat, 13 erau în dificultate financiară, iar 7 nu funcționau deloc. În total, peste o treime din portofoliu este considerat ineficient.

Probleme de management și influență politică

Potrivit autorilor, la nivelul cadrului normativ reforma a avansat, însă schimbările structurale rămân limitate. Printre realizări se numără implementarea mecanismului de evaluare a întreprinderilor, actualizarea legislației și elaborarea standardelor de evaluare a patrimoniului.

În același timp, măsurile cheie – privatizarea, restructurarea întreprinderilor ineficiente și îmbunătățirea gestionării participării statului – au fost realizate doar parțial.

Se menționează, de asemenea, că întârzierile în adoptarea actelor normative încetinesc reforma.

Experții subliniază că eficiența utilizării proprietății de stat rămâne scăzută, iar riscurile financiare pentru buget persistă. Volumul activelor nu este însoțit de o rentabilitate corespunzătoare, iar o parte semnificativă a întreprinderilor depinde de subvenții bugetare.

Concluziile raportului

Autorii concluzionează că logica strategică a reformei este în general corectă, însă implementarea acesteia este complicată de întârzieri și management slab.

Durabilitatea pe termen lung a reformei depinde de consolidarea guvernanței corporative și reducerea influenței politice. Fără acestea, progresul poate fi reversibil, iar separarea funcțiilor comerciale de cele publice rămâne o condiție esențială pentru succesul reformei.

Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat