Prețurile la zahăr în Moldova vor crește inevitabil

Influența tendințelor pieței externe de zahăr asupra pieței zahărului din Moldova este limitată, datorită taxei vamale de bază ridicate (aproximativ 75%) și, respectiv, importului restrâns, transmite logos-pres.md.

Totuși, logica internă a evoluției situației pe piața zahărului din Moldova indică faptul că în viitorul sezon de marketing tendința mondială de creștere a prețului zahărului ar putea întâmpina un răspuns puternic în Moldova.

Întrebarea este, cel mai probabil, nu dacă zahărul se va scumpi pe piața moldovenească, ci când și în ce măsură.

„Viața dulce” în lume

Merită să reamintim că în luna mai a acestui an indicele prețurilor FAO pentru zahăr a crescut imediat cu 7,5%. Astfel, creșterea indicelui global FAO pentru prețurile zahărului din mai a compensat din plin scăderea acestui indice din aprilie.

Mai mult, zahărul, alături de cereale, a devenit principalul factor de presiune (în sus) asupra indicelui prețurilor alimentare FAO în luna trecută. Experții notează că creșterea indicelui global FAO pentru prețurile zahărului din mai este cauzată (până acum) doar de temeri.

Conform prognozelor, în Brazilia, din cauza crizei energetice globale provocate de războiul din Orientul Mijlociu, o parte semnificativă a recoltei bune de trestie de zahăr va fi folosită pentru producerea etanolului, în timp ce producția propriu-zisă de zahăr ar putea scădea.

Condițiile meteorologice cauzate de El Niño vor afecta negativ producția de zahăr din India și Thailanda. Toate acestea împreună pot duce la reducerea ofertei mondiale de export de zahăr în sezonul 2026–2027. Mai rău, analiștii agenției Bloomberg evaluează situația și mai pesimist. Ei consideră că războiul din Orientul Mijlociu va avea un „efect întârziat”.

Chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu se va încheia în curând, lumea va trebui să refacă rezervele consumate – ceea ce va deveni un factor de susținere pe termen lung a prețurilor mondiale la resursele energetice la un nivel relativ ridicat. Evident, acest lucru va afecta costul altor resurse, în special al îngrășămintelor. Ca rezultat – disponibilitatea și costul alimentelor, precum și prețurile materiilor prime bioenergetice (inclusiv trestia de zahăr și cerealele). Din păcate, prea mulți experți de renume mondial sunt de acord că „până de Crăciun mulți consumatori vor simți clar inflația alimentară în buzunare”.

„Viața dulce” în Moldova

În Moldova se discută indirect și direct despre unificarea TVA-ului pe piața agroalimentară. Ideea blândă de reducere a cotei de bază a TVA pentru întregul lanț agroalimentar până la 12-14%, promovată de multe asociații de afaceri din Moldova și de unii parteneri de dezvoltare, aproape că nu mai este amintită acum. Mai plauzibilă (din punctul de vedere al suplinirii bugetului de stat, reducerii cheltuielilor publice) și mai simplă (din punctul de vedere al administrării) pare ideea de a crește TVA-ul pentru produsele agricole și alimentare până la nivelul de bază – 20%.

Interesele industriei zahărului din sfeclă sunt afectate mai mult de o posibilă schimbare a regimului fiscal decât interesele multor alte ramuri ale afacerilor agroalimentare. Deoarece în prezent în complexul de zahăr din sfeclă atât materia primă (sfecla de zahăr), cât și zahărul sunt impozitate cu o cotă redusă de TVA – 8%.

Prin urmare, o majorare mai mult decât dublă a acestui impozit va afecta cu siguranță prețul produselor finale. Deoarece TVA este un „impozit pe consum”, creșterea poverii fiscale va fi resimțită cel mai clar de consumatorii finali – gospodăriile casnice care consumă zahăr moldovenesc. Acest lucru este recunoscut chiar și de politicienii opoziției, care prin definiție sunt interesați de liniștea social-electorală în Moldova. Totuși, unii dintre ei au anunțat o posibilă creștere a prețurilor la produsele alimentare pe piața moldovenească cu aproximativ 10%.

Concurența decide totul

Până acum, „temperatura prețurilor” pe piața zahărului din Moldova a fost măsurată de operatori și autoritățile țării pe baza raportului academic „ofertă/cerere”. Astfel, au contat și au fost subiect de discuție profesională: volumele de producție de sfeclă și zahăr, dimensiunile stocurilor comerciale de zahăr local și importat din anul precedent, mărimea cererii solvente a consumatorilor de zahăr. Însă acum formula clasică care determină conjunctura pieței poate fi parțial anulată în Moldova.

Pe site-ul Guvernului R. Moldova a apărut pentru a doua oară proiectul regulamentului de import preferențial al zahărului. Merită să reamintim că acum câteva luni proiectul acestei decizii a fost retras. În „a doua venire” a acestui document, mecanismul de reglementare a importului nu s-a schimbat – livrările de zahăr în cadrul acordurilor de liber schimb cu țările CEFTA (în special Serbia) și CSI se propun a fi limitate printr-o cotă de 3.000 de tone pe an.

Mai mult, această cotă trebuie utilizată de importatorii de zahăr după principiul „primul venit – primul servit”, și nu este alocată exclusiv consumatorilor industriali de zahăr (așa cum a fost stabilit prin decizia guvernului în noiembrie anul trecut pentru zahărul din UE).

De asemenea, trebuie remarcat că proiectul hotărârii guvernului nu prevede acordarea consumatorilor industriali a unui alt acces la zahăr în regim de comerț liber și nu prevede alocarea unor cote suplimentare în cadrul cotei europene existente. Adică, măsurile propuse nu creează pentru industria alimentară din Moldova noi oportunități de achiziție a zahărului la un preț competitiv, ci întăresc restricțiile pe piața locală a zahărului.

S-a schimbat doar justificarea ministerială a proiectului deciziei guvernului. În special, se menționează că în perioada ianuarie-mai 2026 în Moldova au fost importate aproximativ 1.000 de tone de zahăr – din Serbia (437 tone) și Belarus (603 tone). Probabil, din punctul de vedere al inițiatorilor și autorilor documentului, aceasta este o cantitate mare. La rândul lor, consumatorii industriali de zahăr au considerat justificarea superficială.

Potrivit lor, „în contextul consumului industrial anual de zahăr de aproximativ 25.000 de tone, acest volum pare statistic nesemnificativ și nu poate fi considerat un factor de destabilizare a pieței”.

Sub impresia celei de-a doua încercări de a adopta (prin forța adversarilor) o decizie de limitare strictă a importului preferențial de zahăr din țările menționate mai sus, consumatorii industriali moldoveni de zahăr au trimis a doua scrisoare împotriva acestei decizii. Mesajul adresat conducerii guvernului și Parlamentului R. Moldova a fost semnat din nou de douăzeci de întreprinderi, care dețin „aproximativ 65% din consumul de zahăr al industriei alimentare din Moldova”.

Ei propun:

— în primul rând, „suspendarea examinării și adoptării proiectului până la prezentarea unei analize complete a impactului său asupra consecințelor economice (inclusiv concurențiale) și sociale ale măsurilor propuse”;

— în al doilea rând, „elaborarea și aprobarea cadrului normativ necesar pentru aplicarea regimului de „destinație finală”, prevăzut la articolul 323 din Codul Vamal nr. 95/2021, în ceea ce privește importul de zahăr destinat prelucrării industriale”.

Cu alte cuvinte, producătorii și consumatorii de zahăr revin în discuția privind dimensiunile potențiale ale recoltei, producției și stocurilor comerciale. Totuși, există opinia că pe piața zahărului din Moldova, pe termen scurt, „temperatura prețurilor” va fi determinată nu atât de aceste componente, cât de un factor esențial – numărul vânzătorilor de zahăr care concurează efectiv între ei. Dacă importul de zahăr din CEFTA și CSI va fi limitat până la sfârșitul acestui an la puțin sub 3.000 de tone și după principiul „primul venit – primul servit”, vânzătorii de zahăr pe piața moldovenească vor rămâne „unu-doi și gata”.

În contextul tendinței mondiale de creștere a prețurilor la zahăr și a perspectivei majorării TVA-ului pentru acesta în Moldova, creșterea prețurilor zahărului pe piața moldovenească este o chestiune de timp. Mai ales că consumatorii industriali de zahăr „consumă” stocurile comerciale de zahăr importate anterior în Moldova în regim preferențial și intră în perioada de creștere sezonieră a cererii de zahăr (cel puțin pentru conservarea produselor din fructe și legume).

De altfel, după cum afirmă operatorii pieței zahărului din Moldova, deja la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie prețurile en-gros de achiziție a zahărului pentru producția de produse alimentare în Moldova au crescut de la intervalul din februarie de 13,7-14,2 lei/kg la nivelul actual mediu de 15,5 lei/kg.

Consumatorii industriali de zahăr se tem că, în cazul adoptării noului regulament privind importul de zahăr, prețul acestei materii prime pentru ei ar putea crește până la 17 lei/kg, deoarece autoritățile țării încă nu propun un mecanism de limitare a creșterii prețurilor la materia primă industrială.