Un an sub sancţiuni. Cum s-a descurcat economia rusă?

Primele restricții au fost anunțate de SUA pe 16 iulie 2014, care au impus un embargo asupra noilor împrumuturi pentru băncile și companiile de stat din Rusia, precum și în furnizarea de echipamente high-tech pentru industria de petrol și gaze și industria de apărare. În următoarele două luni, la aceste sancțiuni au aderat statele membre UE.

Într-o declarație mai veche, Barack Obama spunea că restricțiile comerciale practic au „rupt economia rusă în zdrențe”.

Pe parcursul anului, moneda rusă s-a devalorizat de la un curs de 33 ruble pentru un dolari, la 65 ruble, conducând la o creștere a inflației medii anuale în luna februarie la peste 16%. PIB-ul Rusiei a fost în continuă scădere. Dar deteriorarea sectoarelor financiare și industriale de pe piața internă a fost cauzată, mai degrabă, de scăderea bruscă a prețurilor la petrol, decât de sancțiuni, afirmă experții intervievați de MK.

Cei mai mulți analiști occidentali susțin că războiul sancțiunilor  între Occident și Moscova a deteriorat într-o măsură mai mare situația economică a Rusiei. De aceeași părere sunt şi unii experți ruși, care cred că Moscova are nevoie urgentă să se înțeleagă cu Occidentul cu privire la eliminarea restricțiilor comerciale, să rezolve situația din Ucraina şi să elimine restul de diferențe geopolitice cu Occidentul.

Panica s-a transferat treptat şi la nivelul populației ruse. Potrivit sondajului „Levada Center” care a avut loc în luna iulie a anului trecut, două treimi din respondenți declarau că nu le pasă nici de izolarea internațională a țării, nici de constrângerile politice și economice. Acum, aceeași stare de spirit optimistă manifestă mai puțin de jumătate din respondenți.

Mai ales cetățenii obișnuiți privesc cu îngrijorare la deprecierea rublei, slăbirea monedei naționale este o lovitură pentru buzunarele şi veniturile rușilor. Într-adevăr, înainte de introducerea sancțiunilor sectoriale, la mijlocul lunii iulie a anului trecut, dolarul era listat la un curs de 33,8 ruble. Acum cursul fluctuează în apropiere de nivelul de 56-57 de ruble, iar unii experți susțin că până la sfârșitul anului, în cazul celui mai nefericit scenariu pentru Rusia, dolarul va ajunge la 75 de ruble.

Petrolul nu e vodca

Pentru economia Rusiei în ansamblu, sancțiunile occidentale s-au dovedit o surpriză neplăcută. Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, pentru anul în curs PIB-ul Rusiei ar urma să scadă cu aproximativ 2,5%. Există previziuni și mai sumbre. De exemplu, fostul ministrul de finanțe, Alexei Kudrin, insistă pe o reducere a PIB de 4%.

Pierderea totală a economiei ruse din cauza sancțiunilor va ajunge până la finele anului la 200 miliarde de dolari. Anul trecut, PIB-ul Rusiei a fost de aproximativ 2.100 miliarde dolari. În acest an va fi mai mic. Este evident că sancțiunile vor „manca” aproximativ 1-1,5% din PIB.

Potrivit unui raport al agenției de rating Fitch, Rusia este foarte dependentă de echipamentele occidentale pentru forajul orizontal și fracturarea hidrologică, importând mai mult de 50 la suta din astfel de utilaje. „Producătorilor ruși le vor trebui mai mulți ani pentru a înlocui echipamente importate cu componentele furnizate de țări care nu au aderat la sancțiunile occidentale, dar acestea sunt susceptibile de a fi de o calitate mai scăzută” – spun analiștii Fitch.

Şi companiile petroliere rusești se pregătesc de vremuri grele. Vice-președintele LUKOIL Leonid Fedun afirmă ca, un rezultat al sancțiunilor ar fi reducerea producției de petrol din Rusia poate fi de până la 7% pe an.

La începutul lunii iulie, UE a extins sancțiunile împotriva Rusiei pentru încă șase luni (până pe 31 ianuarie 2016). SUA a extins restricțiile pe un an.

Speranța Kremlinului acum este doar adâncirea dezacordului în sânul UE din cauza unor membri vulnerabil influenței rusești precum Grecia, Ungaria sau Italia.