Putin ameninţă cu bombe nucleare pentru că şi-a dat seama că n-are bani de tancuri

Pe de altă parte, Rusia, ţinând cont de situaţia economică actuală, este posibil să nu-şi permită nici măcar armele pe care Putin le-a promis până în 2020, scrie business24.ro.
 
În urmă cu şase luni, liderul de la Kremlin plusa cu 50 de rachete nucleare gata să intre în arsenalul rusesc în 2015, lucru care a făcut ca cel puţin un oficial din ministerul Apărării să-i comunice şefului statului ca investiţia ar depăşi cu mult bugetul disponibil, relatează New York Times.
 
O lume diferită
 
Pe de altă parte, ameninţări comune reprezentate de avansul rapid al Statului Islamic sau cea reprezentată de programul nuclear dezvoltat de Iran i-au făcut uneori pe occidentali îi ruşi deopotrivă să-şi unească forţele.
 
Însă ruptura declanşată de amestecul Moscovei în criza din Ucraina lasă tot mai puţin loc limbajului diplomatic. „Toată lumea ar trebui să realizeze că trăim într-o lume diferită faţă de cea de acum doi ani. În acea lume, de acum pierdută, era posibil să-ţi asiguri securitatea prin intermediul tratatelor. Acum suntem într-o situaţie complet diferită în care modul general de a garanta securitatea este prin intimidare militară”, crede Alexander M. Golts, analist militar independent din Rusia.

Discursul său evoluează în acelaşi ton cu al tuturor oficialilor şi experţilor din Ministerul Apărării de la Moscova care văd în NATO un inamic ajuns la graniţa ţării. Teama aceasta sporeşte şi sentimentul de izolare al Rusiei, generând o cursă a înarmării contra cronometru, pentru a depăşi faza în care armata rusă s-a confruntat cu dotări insuficiente, aşa cum s-a întâmplat în cele două războaie cecene. „Armata rusă se întoarce la un program normal de exerciţii de luptă şi pregătire. Facem exact ceea ce fac şi partenerii noştri din Occident”, susţine Igor Korotcenko, editorul revistei National Defense din Moscova.
 
Putere anemică
 
Destabilizarea Ucrainei şi anexarea Crimeii au fost două operaţiuni destul de slab pregătite, dar care au luat Occidentul prin surprindere, tulburând ordinea Europei neafectată de la sfârşitul Războiului Rece.
 
Forţele militare ruseşti au continuat, mai apoi, să pozeze în posturi belicoase prin raidurile aeriene desfăşurate în apropierea sau chiar în spaţiul aerian american şi european, ori prin exerciţiile de amploare derulate în ultimele luni. Aceasta nu înseamnă neapărat că Rusia reprezintă acum o ameninţare făţişă pentru NATO. „Una este sa anexezi Crimeea folosind 100.000 de soldaţi bine antrenaţi şi alta este să ataci NATO”, consideră Golts.
 
În criză
 
Analiştii militari consideră că actuala criză a personalului militar profesionist şi cea a armamentului performant din Rusia nu se va încheia prea curând, ceea ce îi lasă lui Putin doar varianta unor replici deplasate, precum cea a ameninţării nucleare.
 
Criza din Ucraina a afectat destul de mult alimentarea industriei militare din Rusia cu anumite componente livrate din ţara vecină, în timp ce sancţiunile economice occidentale i-au tăiat accesul la alte piese importante, precum microcipurile.
Sunt destule semne de întrebare şi faţă de cât de mult îşi poate permite Rusia să cheltuiască în cursa de înarmare, chiar dacă industria de Apărare a reuşit să revină în topul exportatorilor de arme, cu 16 miliarde de dolari încasaţi în 2014.
 
Putin a revenit în fruntea ţării, în 2012, cu un program de investiţii pe 10 ani de 400 de miliarde de dolari destinaţi Apărării. A menţionat din nou, în cadrul târgului de tehnică militară de la Moscova, că cel puţin 70% din actuala tehnică militară a armatei va fi înlocuita cu arme moderne până în 2020. Analiştii se arată sceptici însă, considerând că puşculiţa Moscovei va secătui cu mult timp înainte de îndeplinirea acestui obiectiv.
 
Calcule greşite
 
Bugetul de Apărare al Rusiei evoluează în salturi care reflectă lipsa fondurilor şi o slabă evaluare a resurselor financiare necesare pentru modernizarea armatei.
 
Anul trecut, bugetul de apărare a crescut cu 32%. Anul acesta însă, 4 procente au fost tăiate pe fondul crizei economice. Nu este singura vulnerabilitate din programul de modernizare a armatei Rusiei. Până în 2020, Putin şi experţii militari din guvern preconizaseră achiziţionarea a 2300 de tancuri „Armata”, de producţie internă.
 
Calculele de pe hârtie nu bat însă cu realitatea. „Am calculat greşit în privinţa tancului Armata. Banii alocaţi acestui proiect se dovedesc insuficienţi. Costurile de producţie sunt cu 250% mai mari decât anticipam”, a recunoscut adjunctul ministrului Apărării, Iuri Borisov, în faţa jurnaliştilor de la Moskovski Komsomoleţ.

Costurile aferente proiectului „Armata” rămân secrete, dar jurnaliştii ruşi estimează că un tanc de acest tip se apropie de 7 milioane de dolari/ bucata. Costuri neprevăzute au apărut şi în cazul avionului de vânătoare T-50, numărul aeronavelor care vor intra în dotarea aviaţiei militare din Rusia fiind astfel diminuat.