NATO condamna "baia de sange" din Ucraina

Peste 70 de persoane au fost ucise in violentele de la Kiev incepând de marti, iar politia a deschis focul asupra manifestantilor.

"Guvernul ucrainean are responsabilitatea de a face tot posibilul pentru ca armata sa nu fie implicata in aceasta criza politica", a reafirmat Rasmussen, la incheierea unei intrevederi cu premierul grec Antonis Samaras, a carui tara asigura presedintia UE.

De asemenea, Rasmussen a indemnat puterea si opozitia "sa puna capat violentelor" si a subliniat ca "dialogul este singura cale pentru gasirea unei solutii".

De altfel, Rasmussen a atras atentia intr-un comunicat dat publicitatii inca de miercuri seara ca Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va pune in discutie cooperarea cu Ucraina in cazul in care armata va interveni impotriva protestatarilor opozitiei.

Secretarul general al NATO participa, la Atena, la o reuniune informala a ministrilor Apararii din statele UE.

Relatiile dintre NATO si Ucraina au fost lansate oficial in 1991, când Ucraina a devenit membra a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (redenumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, in 1997), imediat dupa obtinerea independentei, in momentul destramarii URSS.

In 1994, Ucraina a fost prima tara din Comunitatea Statelor Independente (CSI) care a aderat la Parteneriatul pentru Pace (PPP), lansat in special cu Rusia si fostele republici sovietice. De asemenea, in anii '90 Ucraina a sprijinit operatiunile de mentinere a pacii conduse de NATO in Balcani.

In 1997, NATO si Ucraina au semnat o carta pentru un parteneriat specific. In aprilie 2008, la summitul NATO de la Bucuresti, liderii tarilor aliate au convenit ca Ucraina are vocatia sa devina membra a NATO. Cu toate acestea, in 2010, Guvernul de la Kiev format in urma alegerii presedintelui Viktor Ianukovici a anuntat ca, deocamdata, nu mai urmareste obiectivul aderarii la NATO, exprimându-se insa pentru mentinerea nivelului actual de cooperare cu Alianta Nord-Atlantica.