theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Поделиться новостью
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована
16 Февраля 2016, 11:12
947
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована

Minoritatea din Crimeea care ridică armele împotriva Rusiei

La doi ani după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina, preşedintele Vladimir Putin consideră că acest fapt reprezintă o realizare istorică, aşa cum se arată pe nenumăratele panouri publicitare din peninsulă de pe care liderul de la Kremlin priveşte cu un zâmbet satisfăcut şi încrezător trecătorii.

Majoritatea celor din Crimeea sunt etnici ruşi şi susţin anexarea de către Rusia, iar populaţia tătarilor este de aproape 300.000, adică mai puţin de 15 la sută din totalul locuitorilor ţării.
Majoritatea celor din Crimeea sunt etnici ruşi şi susţin anexarea de către Rusia, iar populaţia tătarilor este de aproape 300.000, adică mai puţin de 15 la sută din totalul locuitorilor ţării.

Există însă o minoritate etnică, pe teritoriul Crimeii, care i se opune lui Putin şi care aruncă o umbră asupra acestei imagini de susţinere unanimă a Rusiei. Asta reiese din interviuri cu peste 20 de membri ai acestei minorităţi din peninsula anexată de Rusia – tătarii musulmani. Iar rezistenţa acestora pare în creştere, arată un reportaj al agenţiei Associated Press.

Cum au de suferit tătarii din Crimeea

Mulţi au vorbit despre intimidări ale liderilor comunităţii, despre scoaterea din programa şcolară a orelor de limbă tătară şi despre o atmosferă generală de neîncredere a locuitorilor tătari.

Întreruperile deliberate de curent sunt un lucru la ordinea zilei. În luna noiembrie, atacatori necunoscuţi au aruncat în aer stâlpi de curent electric în Ucraina şi au legat steaguri tătare de aceştia, iar două milioane de oameni au rămas fără căldură. Nimeni nu a revendicat aceste explozii, însă au fost suspectaţi activiştii tătari.

De altfel, tătarii din Crimeea au salutat întreruperile de curent, spunând că astfel lumea şi-a îndreptat din nou atenţia către situaţia din Crimeea. Muzafar Fukala, lider al comunităţii din satul Voinka, a spus că rămânerea fără curent electric a fost „nimic” comparativ cu greutăţile pe care tătarii le-au depăşit în trecut.

„Sunt pregătit să trăiesc în beznă totală, până când vor pleca gunoaiele”, a precizat acesta, referindu-se la susţinătorii anexării. Pentru a evita hărţuirea din partea poliţiei, Fukala a făcut declaraţiile în casa unor prieteni dintr-un sat vecin.

Lupta tătarilor cu regimul de la Moscova

Înainte de anexarea Crimeii de către Rusia, Lenur Isliamov era un om de afaceri cu familie şi bunuri în Moscova. Toamna trecută, dădea costumele de afacerist pe haine militare pentru a conduce o mişcare de rezistenţă care a impus o blocadă în peninsulă, ca represalii pentru persecuţia tătarilor de către Rusia.

În luna septembrie, activiştii au început să oprească intrarea bunurilor în Crimeea. Trei luni mai târziu, guvernul ucrainean a intervenit şi a interzis orice tranzacţie cu Crimeea.

„Toată lumea, inclusiv Ucraina, ne-a lăsat fără nicio altă opţiune. Cei mai mulţi dintre noi nu vor să meargă la război – vrem să facem sandvişuri, să ne ducem copiii la şcoală, să mergem la cumpărături – însă am fost nevoiţi să facem asta”, a spus Isliamov.

Atât blocada de la graniţă, cât şi întreruperea curentului electric au creat o mare gaură în bugetul Kremlinului, într-o perioadă în care Rusia are de suferit şi din cauza scăderii preţurilor petrolului. Moscova a fost nevoită să transporte provizii şi mii de generatoare şi să grăbească construcţia de linii de curent subacvatice.

Isliamov mai spune că lucrează la înfiinţarea unui „batalion” de 500 de activişti tătari care să fie staţionaţi la doar câţiva kilometri de graniţă. Activiştii tătari, îmbrăcaţi în haine militare, obişnuiau să percheziţioneze maşinile care treceau graniţa, până când liderii blocadei au anunţat că grănicerii ucraineni şi oficialii vamali vor face acest lucru.

Oficialii din Guvernul Crimeii i-au acuzat pe liderii tătari care se opun anexării că au trădat interesele tătarilor şi că sunt agenţi ai Ucrainei. Legea rusă prevede pedepse pentru cei care cer revenirea Crimeii la Ucraina.

Majoritatea celor din Crimeea sunt etnici ruşi şi susţin anexarea de către Rusia, iar populaţia tătarilor este de aproape 300.000, adică mai puţin de 15 la sută din totalul locuitorilor ţării.

În luna mai 1944, toţi cei 200.000 de tătari de atunci ai Crimeii, care reprezentau în acele vremuri o treime din populaţia peninsulei, au fost urcaţi în trenuri şi duşi în Asia Centrală, în doar trei zile. Mii au murit în timpul călătoriei sau de foame după ce au ajuns în stepele asiatice. Spre deosebire de alte deportări ale lui Stalin din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, tătarilor nu li s-a permis întoarcerea în ţara natală până în anii ’80.

„Am văzut că Ucraina ne-a părăsit, că era inevitabil că Rusia va înghiţi Crimeea şi că comunitatea globală nu face nimic”, a mai spus Isliamov.

Источник
Поделиться новостью
Скопировать ссылку
Ссылка скопирована