Iohannis și Poroșenko, solidarizați împotriva agresiunii moscovite
România şi Ucraina consideră că nu se poate discuta anularea sancţiunilor impuse Rusiei de către puterile occidentale cîtă vreme agresiunea în Donbas nu a încetat.

Cele două state împărtăşesc ideea formării unei „flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa Alianţei Nord-Atlantice", a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko joi, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu şeful Statului Român, Klaus Iohannis.
„Statele noastre au o singura si principiala pozitie: discutiile privind anularea sanctiunilor impuse Rusiei nu pot avea loc pânăa nu va înceta agresiunea. Orice încetare a sancţiunilor va fi un pericol nemijlocit pentru reglementarea situaţiei în Donbas [...] Rusia îşi va continua acţiunile agresive", a spus Poroşenko, care efectuează o vizita oficiala în România.
Poroşenko a subliniat în context că acordurile de la Minsk trebuie implementate în întregime şi a menţionat că cele două ţări examinează posibilitatea creării unei flote a Mării Negre, sub auspiciile NATO şi în sccopul consolidării securităţii în regiune.
„Noi examinăm iniţiativa comună privind crearea unei flote a Mării Negre sub conducerea NATO, care ar avea drept scop intensificarea prezenţei NATO şi consolidarea securităţii în bazinul Mării Negre. Ucraina se va alătura cu plăcere acestei iniţiative – i-am confirmat domnului preşedinte – după aprobarea ei de către Alianţă", a subliniat Poroşenko.
În acest context, şeful statului ucrainean a afirmat: „În condiţiile în care agresiunea Rusiei în Ucraina continuă, ţara noastră şi România acordă o atenţie deosebită situaţiei, precum şi securităţii în regiunea Mării Negre".
„Noi am condamnat militarizarea Crimeii de către Rusia. Am discutat noi abordări în cadrul colaborării în domeniul securităţii în regiunea Mării Negre, abordări care trebuie fie să le înlocuiască, fie să le completeze pe cele actuale. BLACKSEAFOR (acordul privind crearea unui grup de colaborare militar-maritimă în regiunea Mării Negre - UNIAN) şi documentul privind măsurile de întărire a încrederii şi securităţii şi-au pierdut eficacitatea ca urmare a acţiunilor agresive ale Rusiei", a declarat Poroşenko.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la rândul sau, că a fost semnat Protocolul de relansare a comisiei mixte prezidentiale, „un instrument de imprimare a voinţei politice şi a impulsului necesar pentru soluţionarea temelor de pe agenda bilaterală", prin care se vor putea face „paşi înainte pentru soluţionarea unor dosare aflate de mult timp pe agenda bilaterală".
Unul dintre aceste dosare este canalul Bistroe, a precizat Iohannis.
Pe agenda discuţiilor bilaterale la nivel de şefi de stat a figurat şi tema minorităţilor nationale. În acest context, Klaus Iohannis a precizat că „minoritatea ucraineană din România beneficiază de sprijin considerabil, 1,6 milioane euro pe an", iar discuţiile cu Poroşenko au vizat şi „nevoia de a răspunde mai bine necesităţilor şi doleanţelor românilor din Ucraina".
De asemenea, s-a decis „reluarea activităţii comisiei guvernamentale pentru minorităţi, după o pauză mult prea lungă, de zece ani".
La Bucureşti s-au semnat şi două acorduri bilaterale „privind transporturile militare şi patrularea în comun la graniţa româno-ucraineană", a precizat Poroşenko.
Klaus Iohannis s-a pronuntat pentru dezvoltarea de proiecte transfrontaliere şi regionale şi a evocat posibilitatea construirii podului peste Tisa Sighetu Marmaţiei - Solotvino.
Iohannis a subliniat în acest context că „deschiderea cât mai rapidă a consulatului de la Solotvino e foarte importantă".
Ucraina s-a oferit să pună la dispoziţia României, pentru păstrarea gazului, propriile rezervoarele de gaze, a menţionat în cadrul conferinţei de presă Petro Poroşenko.
„Am propus să accelerăm încheierea acordurilor privind interconectarea sistemelor de transportare a gazelor din ţările noastre, drept care România va deveni următorul stat de unde Ucraina va putea importa gaz", a declarat Poroşenko.
Preşedintele ucraiean s-a arătat convins că asta va fortifica securitatea energetică în Europa.


