Top-10 reveniri în politică

 TRIBUNA a realizat un clasament convenţional al politicienilor care au revenit în politică sau au anunţat recent că revenirea lor e doar o chestiune ce ţine de timp.  Clasamentul exprimă strict opinia membrilor redacției, iar locurile ocupate de politicieni nu relevă importanța sau amploarea revenirii, ci ordinea cronologică descrescătoare în care s-au întors aceștia pe arena politică.

1) Anatol Arapu (august 2013)

Și-a început activitatea în sfera diplomatică în calitate de Ambasador al Republicii Moldova în Uniunea Europeană, NATO, Belgia, Olanda, Luxemburg între anii 1997-1998. Apoi, a deținut funcția de ministru al Finanțelor în perioada 1998 – 1999. După aceasta a lucrat la compania Lukoil România ca director financiar, timp de un an, iar din 2001 pînă în 2013 a deținut funcția de director general adjunct pe probleme economice și financiare al acestei companii.La 14 august 2013, revine surprinzător în politica moldovenească, fiind numit ministru al Finanțelor în cadrul Guvernului Leancă.

2) Ion Sturza (iunie 2013)

Deși încă nu a revenit oficial în politică, în vara anului curent ex-Premierul a lăsat să se înţeleagă că acest lucru e o chestiune ce ţine doar de timp. El a declarat recent că încă nu a decis în ce formă va reveni în politică, însă tot mai des este vehiculată ideea că Ion Sturza ar putea prelua conducerea partidului creat de fostul său purtător de cuvînt, ex-Ambasadorul Moldovei în SUA, Nicolae Chirtoacă. Timpul va arăta dacă acest lucru se va întîmpla, cert este însă faptul că revenirea fostului Premier în politică e anticipată de foarte multă lume.

3) Nicolae Chirtoacă (aprilie 2013)

S-a implicat în politică la începutul anilor 90 ai secolului trecut. În acea perioadă a avut şi o scurtă experienţă de lider de partid, iar în 1999 a fost purtător de cuvînt al Prim-ministrului Republicii Moldova. După aceasta a activat mai mulţi ani ca analist politic, iar din 2006 pînă în decembrie 2009 a îndeplinit funcția de Ambasador al RM în Statele Unite, astfel renunțînd la activitatea politică autohtonă. După revenire în ţară, Nicolae Chirtoacă a continuat să activeze ca analist politic, iar la 21 aprilie 2013 a lansat o nouă formațiune politică – „Forța Poporului”, aceasta marcînd revenirea sa în politică.

4) Vasile Tarlev (iunie 2012)

Își începe activitatea politică în anii 1997-2000 cînd a fost membru al consiliilor economice de pe lîngă Președintele și Primul ministru al Republicii Moldova. În 2001 este ales în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, iar la 6 martie 2005 – deputat în Parlament pe listele PCRM. La data de 19 aprilie 2005 a fost ales pentru a doua oară Prim-ministru al Republicii Moldova, renunţînd la mandatul de deputat. La 19 martie 2008, Vasile Tarlev și-a prezentat demisia din funcția de Prim-ministru. După aceasta, în vara lui 2008, Tarlev devine Președinte al Partidului Uniunea Centristă din Moldova, iar la 19 noiembrie 2009 – părăsește UCM și se retrage din politică. Revine în politică trei ani mai tîrziu și anume în vara lui 2012, cînd, împreună cu Vadim Mișin şi alţi colegi, pune bazele Partidului „Renaștere”, devenind copreședinte al formațiunii.

5) Victor Stepaniuc (ianuarie 2012)

S-a implicat în politică la începutul anilor 90 ai secolului trecut. În anul 1994 devine deputat în Parlamentul RM, fiind reales în această funcţie în scrutinele parlamentare din anii 1998, 2001, 2005 şi 2009. În calitate de deputat, Victor Stepaniuc a condus atît comisii parlamentare de specialitate, cît şi fracţiunea parlamentară a partidului. La 16 ianuarie 2008, a fost numit în funcția de viceprim-ministru în Guvernul Vasile Tarlev. Şi-a păstrat funcția și în Guvernul format de Zinaida Greceanîi. În decembrie 2009 a părăsit PCRM şi a aderat, pentru o scurtă perioadă, la Partidul „Moldova Unită”. După trei ani, în ianuarie 2012, Victor Stepaniuc revine în politică, lansînd Partidul Popular Socialist, lider al căruia este în prezent.

6) Alexandru Oleinic (martie 2011)

Vine în politică la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, aderînd la în Partidul Social Democrat „Furnica”. A candidat la alegerile parlamentare din 1998 pe listele acestui partid, dar formațiunea nu a depășit pragul electoral. În anul 2001 a fost ales deputat în Parlamentul RM, candidînd pe listele blocului electoral „Alianța Braghiș”. În anul 2003, a devenit membru al Alianței „Moldova Noastră”, unde s-au regăsit mai mulţi deputaţi din fosta „Alianţă Braghiş”. La alegerile parlamentare din anul 2005, a fost ales deputat în Parlament pe listele Blocului „Moldova Democrată”, constituit de mai multe formaţiuni, inclusiv de către AMN. În perioada 25 septembrie 2009 - 14 ianuarie 2011 îndeplinește funcția de ministru al Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor. După o perioadă de absență, Alexandru Oleinic a revenit pe scena politică, preluînd conducerea Partidului Popular din RM. Îndeplineşte funcția de copreședinte coordonator al formaţiunii din aprilie 2011.

7) Valeriu Pasat (iunie 2010)

Este cunoscut în special pentru mandatul de ministru al Apărării exercitat în perioada 1997-1999, în guvernele conduse de Ion Ciubuc și Ion Sturza. După care, în perioada 5 ianuarie 2000 - 21 decembrie 2001, a deţinut funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate al RM. După eliberarea sa din funcția de director al SIS, începînd cu februarie 2004, Valeriu Pasat a fost angajat consilier a lui Anatoli Ciubais, Președintele RAO ES. După alegerile parlamentare din 2005, a fost acuzat de încălcări comise în perioada cînd deţinea funcţia de ministru al Apărării şi întemniţat, deşi el a pretins tot timpul că acesta a fost un dosar politic. După eliberare, a plecat la Moscova. A revenit în țară și în politică în primăvara lui 2009, iar la 19 iunie 2010 a fost ales Președinte al Partidului Umanist din Moldova.

Andrei Stratan (ianuarie 2010)

A devenit o persoană cunoscută în spaţiul public atunci cînd, în timpul Preşedinţiei lui Petru Lucinschi, a venit în fruntea Departamentului vamal. În politică, propriu-zis, a venit în 2002, cînd şi-a început activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. La 11 iunie 2003, devine prim-viceministru al Afacerilor Externe. La 4 februarie 2004, Andrei Stratan a fost numit în funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova. După alegerile parlamentare din 2005 a fost reconfirmat în funcţie. Şi-a păstrat funcția de ministru și în noul guvern format de Zinaida Greceanîi în martie 2008. În 2009 nu s-a regăsit pe lista electorală a PCRM, zvonindu-se că ar avut un conflict cu ideologul formațiunii, Mark Tkaciuc. A revenit în politică în ianuarie 2010, atunci cînd a devenit Președinte al Partidului Republican din Moldova.

9) Mihai Ghimpu (septembrie 2007)

A venit în politică acum mai bine de 20 de ani. În 1998 a participat la fondarea mișcării democratice Frontul Popular din Moldova, devenind membru al Biroului Executiv al acestei formaţiuni. În perioada 1990-1998 a fost deputat în Parlament. În 1998 a fost ales Președinte al Partidului Reformei. Deși oficial a fost lider de formațiune, pe parcursul a mai bine de nouă ani a fost practic inexistent în politică. Îşi pregăteşte revenirea începînd cu anul 2005. În 2007, formaţiunea sa – Partidul Liberal, reuşeşte să obţină victoria în alegerile pentru funcţia de Primar al Chişinăului, acesta devenind Dorin Chirtoacă. Mihai Ghimpu devine Preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău. După alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009, formaţiunea sa participă la formarea coaliţiei de guvernare, iar Mihai Ghimpu ajunge Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al ţării, funcţii pe care le exercită pînă în decembrie 2010. În mai 2013, PL este înlăturat din coaliţia de guvernare şi acum este în opoziţie.

10) Nicolae Andronic (mai 2005)

Vine în politică la începutul anilor 90 ai secolului trecut. În anii 1990-1998 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În 1994 este ales vicepreședinte al Parlamentul RM, funcţie pe care o deţine ceva mai bine de un an. La 22 mai 1998 este numit în funcția de viceprim-ministru în Guvernul condus de Ion Ciubuc. În 1999-2000 deține funcția de prim-viceprim-ministru în Guvernul condus de Ion Sturza. În perioada 2001-2005, activează în calitate de avocat. Revine în politică în 2005, la 28 mai fiind ales în funcția de Președinte al Partidului Popular Republican, pe care o deţine pînă în prezent.