TOP-10 reforme demarate în perioada 2009-2013

 1. Reforma poliţiei

 Despre această reformă se vorbeşte demult, dar a demarat abia în luna martie a anului curent. Pilonul de bază al acestei reforme l-a constituit separarea poliţiei de Ministerul Afacerilor Interne în scopul depolitizării ei. Astfel, în timp ce Ministerul se ocupă de elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniu, poliţia se subordonează unui Inspectorat General. Alte puncte forte ale reformei prevăd: angajarea polițiștilor doar prin concurs, efectuarea testelor de integritate și verificarea stilului de viață a poliţiştilor în situațiile susceptibile de corupție. Deoarece reforma încă se implementează, deocamdată e greu e făcut o evaluare a rezultatelor ei.

 2. Reforma în educaţie

 Este una dintre cele mai contestate, dar, totodată, şi una dintre cele mai necesare reforme. Ea prevede optimizări în sistemul educaţional, ceea ce provoacă deseori nemulţumirea profesorilor şi părinţilor din localităţile în care şcolile fie se închid, fie îşi pierd statutul pe care l-au avut pînă în prezent. Însă, autorităţile sînt decise să meargă pînă la capăt, deoarece sînt sigure că numai astfel pot oferi copiilor o educaţie de calitate.

 3. Reforma descentralizării

 Această reformă a figurat şi figurează în programele celor trei guverne pe care le-a avut Moldova de la 2009 încoace drept o prioritate. Autorităţile sînt decise să asigure o autentică autonomie locală, pornind de la premisa că pentru aceasta teritoriile trebuie să dispună întîi de toate de o reală autonomie financiară. În implementarea acestei reforme sînt implicate plenar şi autorităţile locale, dar, deşi în acest sens s-a muncit mult în ultimii ani, deocamdată efectele nu se prea văd.

 4. Reforma în domeniul sănătăţii 

 Din 2009, au sporit constant numărul serviciilor medicale prestate în baza poliţei de asigurare medicală obligatorie, numărul medicamentelor compensate de stat, dar şi salariul angajaţilor din acest domeniu. Aceasta este partea plăcută a reformei. Partea mai puţin plăcută este închiderea sau comasarea unor instituţii medicale, dar şi insuficienţa mereu în creştere de cadre calificate. În primul caz, autorităţile afirmă că, chiar dacă la moment efectul reformei pare unul negativ, în timp el va da rezultate pozitive. În cel de-al doilea caz, responsabilii recunosc că există o problemă, dar promit să o rezolve cît mai repede posibil.

 5.

 Reforma domeniului asistenței sociale Este una din primele reforme implementate de actuala guvernare, care a permis, chiar începînd cu 2010, sporirea alocărilor către acest domeniu cu circa 40% şi direcţionarea ajutorului social către acei care cu adevărat au nevoie de el. Partea bună este că ajutorul social a început să fie alocat mult mai raţional şi în baza unor criterii clare, în plus sporind şi cuantumul acestuia, partea mai puţin bună este că mulţi salariaţi au început să se revolte, deoarece veniturile beneficiarilor de ajutoare sociale au ajuns să fie egale cu veniturile unor salariaţi

. 6. Reforma justiţiei

 Obiectivul general al Strategiei de reformare a justiţiei este edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului şi să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de justiţie. Chiar dacă în această direcţie s-a muncit mult în ultimii ani, rezultatele întîrzie să apară. Totodată, cei implicaţi în implementarea reformei dau asigurări că în doi-trei ani efectele ei vor fi deja resimţite.

 7. Reforma managementului finanţelor publice 

 Această reformă are drept scop de a consolida toate acţiunile, politicile şi strategiile implementate pe mai multe componente ce ţin de managementul finanţelor publice. Aceasta ar permite efectuarea unei sinteze generale şi o prezentare obiectivă a situaţiei în domeniu, urmînd ca ulterior să apară premise mult mai clare pentru planificarea obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung. Chiar dacă e o reformă departe de înţelesul cetăţeanului simplu, ea este una extrem de necesară.

 8. Reforma Serviciul Fiscal de Stat

 Despre necesitatea reformării Serviciului Fiscal de Stat în Republica Moldova se vorbeşte demult, dar abia în acest an declaraţiile la această temă au început să prindă contur real. Reforma respectivă are legătură directă cu acţiunile întreprinse de noul şef al IFPS, Ion Prisăcaru, care şi-a propus drept scop să asigure transpunerea în practică a devizei: „Sistemul fiscal – în serviciul cetăţeanului”. Deocamdată, această reformă rămîne o mare provocare, căreia conducerea IFPS trebuie să-i facă faţă.

 9. Reforma Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS)

 Strategia de modernizare a SIS prevede ajustarea instituţiei la realităţile actuale, transformarea ei într-o organizaţie capabilă să răspundă tuturor provocărilor care ameninţă securitatea ţării. Unul din principiile de bază ale reformei este depolitizarea. Reforma prevede şi majorarea salariilor pentru ofiţerii SIS. Actualul Director al SIS, Mihai Balan a declarat din start că îşi doreşte transformarea cestuia într-un serviciu inteligence modern şi a întreprins şi unele acţiuni în acest sens. Să vedem cu ce se vor solda eforturile sale. 

 10. Reforma sectorului energetic

 Securitatea energetică este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă Republica Moldova, de aceea actuala putere din start şi-a propus să acţioneze în vederea soluţionării ei, cel puţin parţial. Astfel, a fost adoptată Strategia energetică, Moldova a aderat şi Comunitatea Energetică Europeană şi s-a angajat să implementeze Pachetul Energetic III, a început construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, s-a convenit asupra construcţiei liniilor de tensiune înaltă Bălţi-Suceava şi Goteşti-Fălciu etc. Însă, chiar dacă s-au întreprins toate aceste acţiuni, Moldova este încă departe de a se bucura de o securitate energetică pe măsură. Iar despre efectele benefice ale unei reforme în acest domeniu este încă prematur să vorbim.