TOP 10 atacuri de tip raider în Moldova

1)Cazul MAIB

În vara anului 2011, s-a înregistrat o tentativă de deposedare a cinci acţionari europeni de un pachet de 27,5% din acţiunile Moldova-Agroindbank. Cazul a ajuns în atenţia opiniei publice după ce Premierul Vlad Filat a venit, în cadrul unei conferinţe de presă, cu detalii la această temă. Vlad Filat i-a acuzat pe conducătorii mai multor instituţii de stat de ineficienţă în timpul acestui atac de raider. În rezultat, directorul SIS, Gheorghe Mihai a fost demis, iar preşedintele CNPF, Mihai Cibotaru şi-a prezentat singur demisia. A rămas fără finalitate doar procesul iniţiat de Premier care viza demiterea Procurorului General, Valeriu Zubco. Principalul rezultat a fost însă reîntoarcerea pachetului de acţiuni acţionarilor europeni.

2)Cazul ÎS „Registru”
Acum cîteva săptămîni, Premierul Vlad Filat a anunţat şi despre alt caz de atac raider – asupra întreprinderii de stat „Registru”. O companie străină – „Intercomsoft” – a pretins de la „Registru” suma de 41 milioane de dolari SUA în baza unei decizii a unei instanţe de judecată din Moldova. Premierul a declarat cu această ocazie că, potrivit contractului dintre cei doi agenţi economici, litigiul a fost examinat de un arbitraj internaţional şi „Registru” a obţinut cîştig de cauză. Încercarea de a incasa 41 milioane de dolari SUA de la „Registru” în baza altei decizii, a fost catalogată de autorităţi drept atac de raider.

3)Cazul RTE Chişinău
Semnalul de alarmă în acest caz a fost tras de primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, după ce o firmă din Rusia – „Vasu” a blocat conturile Regiei Transport Electric Chişinău, pretinzînd o datorie de 24 milioane lei. Factorii de decizie au atras atenţie asupra faptului că în acest caz s-a aplicat o schemă tipică de încasare a datoriilor de la întreprinderile cu capital public. Dreptul de a încasa datoria iniţială de 13 milioane de lei a trecut prin contract de cesiune la cîteva companii: Î.S. „Moldtranselectro”, „Belang Commerce Limited”, „Goldbridje Trading Limited”, SRL “Electro-Plus” şi, respectiv, SRL “Vasu” din Federaţia Rusă.

4)Cazul „Termocom” şi „Infocom”
Şi despre acest caz a anunţat primarul capitalei, Dorin Chirtoacă. Esenţa cazului constă în faptul că, în baza unei încheieri a Judecătoriei Economice de la Kiev, firma ucraineană „Komstoroi” a obţinut dreptul de a pretinde de la cele două întreprinderi din Republica Moldova suma de 22 milioane de lei. Primarul afirmă că în spatele acestui atac stau grupuri de interese din Republica Moldova. Dar, firma ucraineană va putea intra în posesia banilor doar dacă decizia instanţei de la Kiev va fi aprobată şi de o instanţă din Moldova.

5)Cazul „Universalbank”
În urma unei decizii a Judecătoriei Centru din 4 martie 2011, un pachet de 78% de acţiuni ale „Universalbank” au trecut în proprietatea unei companii off-shore din Panama, „Komer Food”. În vara şi toamna anului 2011 despre acest atac de raider s-a vorbit destul de mult, inclusiv la nivel politic, dar ulterior discuţiile la această temă au încetat.

6)Cazul „Băncii de Economii”
Şi despre acest caz s-a discutat mult în 2011. Esenţa lui constă în faptul că, în baza unei ordonanţe a unui judecător din Căuşeni, 16,5% din acţiunile „Băncii de Economii” au fost transmise companiei off-shore „Rietel Limited”, înregistrată în Noua Zeelandă. Ulterior, un alt judecător, deja de la Judecătoria Centru, a legalizat tranzacţia prin care pachetul de 16,5% acţiuni ale BEM a fost trecut de la „Rietel Limited” la o altă firmă off-shore, „Lectom Ltd”.

7)Cazul „Moldasig”
În vara anului 2010 în presă au apărut unele informaţii despre tentativa de acaparare ilegală a acţiunilor de la compania de asigurări «Moldasig», tentativă în care ar fi fost implicat şi un judecător din raionul Rîşcani. Acesta a adoptat o decizie în favoarea unui cetăţean ucrainean, care pretindea de la doi moldoveni datorii de mii de euro, bani pe care i-ar fi utilizat pentru cumpărarea sediului „Moldasig” din Chişinău. După cum s-a constatat ulterior, în momentul depunerii cererii de chemare în judecată, cei doi moldoveni erau decedaţi şi cetăţeanul ucrainean a pretins datoria de la „Moldasig”. Procuratura l-a pus sub învinuire pe judecătorul implicat în această tranzacţie, care riscă pînă la 25 de ani privaţiune de libertate.

8)Cazul „ASITO”
Şi despre acest caz s-a auzit în vara-toamna anului 2011. Esenţa lui constă în faptul că un judecător de la Judecătoria Botanica din capitală a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” a devenit proprietara pachetului de 1 618 829 acţiuni în mărime de 34,802% deţinute de ICS «Insurance Consult» SRL la ASITO şi a pachetului de 2 247 840 acţiuni în mărime de 48,325%, deţinut de «Moldovan Investments Limited» la aceeaşi companie. Un alt judecător, doar că de la Judecătoria Buiucani, a emis o încheiere prin care compania off-shore «Windon & Flanders Limited» a devenit ulterior proprietara celor 3 866 669 acţiuni de la ASITO.

9)Cazul „Victoriabank”
În contextul atacurilor de raider care au zguduit opinia publică în vara anului 2011, s-a vehiculat şi cazul de înstrăinare a unui pachet de 5% din acţiunile „Victoriabank”. Acest caz a atras atenţie mai mult prin faptul că, se presupune, că banca respectivă ar fi controlară de unul dintre cei mai influenţi şi mai bogaţi politicieni din Republica Moldova. Dar cazul nu s-a aflat mult timp în atenţia opiniei publice – doar cîteva săptămîni.

10)Cazul Fabricii de zahăr din Glodeni
Acest caz a avut o „componentă politică” minimă. În atenţia politicienilor el a ajuns mai mult pentru că se presupunea că în spatele pretinsului atac de raider ar fi stat o persoană care era deputat la acea vreme. La concret, scandalul a apărut după ce conducerea companiei „Gold Crown” a acuzat o bancă din Chişinău de faptul că, în complicitate cu persoane cu funcţii de răspundere şi atribuţii importante din sistemul judecătoresc şi chiar din Parlament, a sustras din proprietatea sa activele Fabricii de zahăr din oraşul Glodeni. Cazul a fost destul de mediatizat în presă o perioadă anume de timp, după care spiritele s-au potolit.