Pe de altă parte cei care conduc manifestațiile sunt foarte bogați. Aș spune chiar obraznic de bogați. Așa niște protestatari-VIP, care nici măcar nu ascund prăpastia indecentă care s-a format între ei și ceilalți.Încă mai este proaspătă amintirea când acum doi ani majoritatea bărbaților din Chișinău a rămas cu gura căscată urmărind Rolls-Royce-ul Wraith care a apărut pe străzile orașului: La sfârșitul anului a fost prezentat în premieră, iar în ianuarie se plimba prin Moldova. Unul din cele mai scumpe și de lux automobile sportive îi aparținea lui Renato Usatîi, care nici nu ascundea că nu este prima sa mașină de această marcă și că a fost cumpărată direct de la expoziție. "Cel mai îndrăzneț și iute Rolls-Royce din istorie" – așa l-au botezat creatorii, iar prețul a fost pe măsură – 300.000 de euro.Luptătorul cu nedreptatea, principalul tutore al celor săraci și necăjiți Renato Usatîi, în general iubește luxul în toate domeniile. Iată spre exemplu, apartamentul său, unde de curând a finisat reparația.Designerilor, care de obicei proectează asemenea locuințe, le place să menționeze că simplitatea care sare în ochi și lemnul natural accentuează pasiunea față de viața scumpă, datorită căreia poți simți gustul luxului.Dar "activitatea revoluționară" a lui Usatîi, probabil i-a golit simțitor portofelul. Astăzi nu-și mai poate permite să plece la expoziție după o nouă jucărie pe roți. Totuși, la ultima acțiune de protest din fața Judecătoriei Râșcani, deși era îmbrăcat în haine aparent simple, nu semăna deloc cu "omul din popor".Iată blugii lui, care n-au fost cumpărați nici la reduceri și nici la magazinele ieftine. Costă nici mai mult nici mai puțin – două mii de dolari.Iată ceasul. Patek Philippe – un brand de lux, care, pe bună dreptate, are renumele de producătorul celor mai complicate ceasuri mecanice din lume; la licitații ceasurile Patek Philippe sunt lidere incontestabile la vânzări la cele mai mari prețuri. Iată la ce prețuri sunt comercializate ceasurile Patek Philippe.Iată vezi toate aceste lucruri și simți o oarecare disonanță. Dacă aș fi Stanislavski m-aș uita în ochii lui Usatîi și aș spune "Nu cred!"Nu-l cred și gata. Nu-l cred indiferent cât de tare și-ar rupe cămașa de pe el pentru poporul chinuit, pentru grupul Petrenco, cât de mult nu și-ar lăuda activitatea în calitate de primar al Bălțiului și cât de des nu ar ieși în direct pe Facebook.
