Curtea Constituțională este din nou în pericol

Alexandru Tănase lasă să se înțeleagă că această campanie a fost reluată după ce Curtea a declarat neconstituţională legea elaborată de PLDM privind anularea prescripţiei pentru dosarul 7 aprilie 2009. El însă atrage atenţia asupra pericolelor pe care îl pot aduce un asemenea comportament, făcând referire la reacţiile extrem de dure ale instituţiilor europene la încălcările grave şi abuzurile comise de scurta coaliţie PLDM-PCRM din 2013.

”Anul trecut CC a fost supusă unor atacuri antidemocratice fără precedent, campanii de presă murdare la adresa instituției, campanii murdare la adresa mea şi a colegilor mei judecători, care au culminat cu încercarea de a lichida componenţa actuală a Curţii. Cu regret constat că asemenea campanii se reiau. Celor care azi încearcă să atace din nou CC, le recomand să nu uite de acea pată urâtă şi ruşinoasă asupra guvernării democratice din ultimii ani”, a declarat Tănase.

Președintele CC arată că acuzaţiile care se aduc acum ţin de faptul că instituţia ar periclita procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Tănase neagă vehement aceste acuzaţii şi demonstrează cât de nefondate sunt. ”Este clar din capul locului că „realizările din ultimul an, inclusiv cele care vizează integrarea europeană a RM (liberalizarea regimului de vize, semnarea Acordului de Asociere, crearea Zonei de comerț liber cu UE etc.)” nu au cum, nici măcar teoretic, fi anulate de CC. Eliminarea prescripţiei pentru dosarul 7 aprilie denotă că nu CC este instituţia care emite acte cu efect retroactiv… Vreau să le transmit autorilor acestor minciuni următorul mesaj: atitudinea europeană, despre care unii vorbesc la tot pasul, nu înseamnă utilizarea presei în scop propagandistic, informarea nu înseamnă manipulare, analiza nu înseamnă speculație. La fel, europenismul nu presupune defăimarea instituțiilor statului, în scop meschin electoral”, potrivit lui Alexandru Tănase.

În context, el vorbeşte şi despre proiectul votat anul trecut de tandemul PLDM-PCRM care prevedea posibilitatea demiterii judecătorilor Curţii de parlament. Tănase sugerează că proiectul a fost elaborat de PLDM din răzbunare, pentru decizia Curţii privind imposibilitatea lui Vlad Filat de a deţine funcţia de premier. ”Pentru nimeni nu a fost un secret cine sunt autorii acestei legi. Ne amintim cu toţii că public legea era susținută şi promovată de liberal-democraţi, nu de comuniști, cei din urmă, de altfel, nici nu au ascuns acest fapt. Comuniștii au votat cu mare plăcere o lege care compromite guvernarea democratică, amuzându-se copios cum se măcelăresc între ei democrații”.

Totodată, el aminteşte că legea n-a fost promulgată şi pusă în aplicare doar datorită reacţiei prompte şi extrem de dure a europenilor. ”Până la 3 mai 2013 nicio guvernare nu şi-a permis să facă așa ceva, deși mai toate guvernările, în anumite momente, au avut tensiuni cu Curtea Constituțională. Acesta este și motivul pentru care toate instituțiile europene importante, de la Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei până la Comisia de la Veneția, au emis declarații oficiale în care condamnau clar atentatul nedemocratic asupra CC. Amintiți-vă cum veneau declarațiile oficiale din partea înalților oficiali europeni, în care cereau autorilor legii respective să renunţe la ea. Doar presiunile oficialilor europeni l-au forțat pe președintele N. Timofti să nu promulge legea, astfel încât ea a rămas oarecum suspendată pentru un an. Autorii ei nu au încercat din nou să o voteze doar pentru că exista un risc major pentru continuarea parcursului european al RM”.

Alexandru Tănase explică faptul că dacă CC nu ar fi declarat neconstituţională legea respectivă, aceasta ar fi putut fi aplicată oricând, de vreo anumită forţă politică. ”Era ținută, probabil, intenționat în acest mod, suspendată. Acum nimeni nu avea curaj să o activeze, pentru că ar fi provocat din nou conflict cu toată Europa, însă nimeni nu poate şti ce idei le pot veni unora înainte de alegeri sau ce resentimente pot să apară şi o astfel de lege putea să fie oricând un instrument de presiune asupra Curții”.

Amintim că legea respectivă a fost votată la 3 mai 2013, în timpul crizei politice din cadrul fostei alianţe de guvernare, în momentul în care în Parlament s-a creat o coaliţie PLDM-PCRM şi care a votat mai multe proiecte de legi controversate, chiar în ajunul Paştelui. Şedinţa respectivă a Parlamentului a fost numită în presă ”vinerea neagră”.

În special legea privind reducerea inamovibilității judecătorilor Curţii Constituţionale a fost criticată dur de mai multe instituții europene. ”O astfel de prevedere este într-o contradicţie clară cu Standardele Europene în domeniul justiţiei constituţionale şi este o încălcare vădită a articolului 137 din Constituţia Republicii Moldova. Curtea Constituţională are rolul de a controla activitatea Parlamentului. Supunerea judecătorilor din cadrul acesteia să câştige «încrederea» Parlamentului, contravine totalmente cu rolul pe care îl are o Curte Constituţională”, se arăta într-un mesaj al Comisiei de la Veneţia.

De asemenea, comisarii europeni Stfean Fule şi Catherine Ashton atenţionau atunci că viitorul european al Republicii Moldova era pus în pericol din cauza legilor votate PLDM-PCRM, considerată atunci ”monstruoasa coaliție”.