Unele interpelări şi sesizări ale deputaţilor „pun în pericol independenţa şi afectează activitatea Procuraturii”

Astfel, începând cu 5 noiembrie 2012, toţi doritorii pot accesa şi urmări conţinutul interpelărilor şi sesizărilor care parvin de la deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova, care pun în pericol independenţa şi afectează activitatea Procuraturii. Secţiunea va fi zilnic actualizată, astfel încât publicul larg să fie informat inclusiv şi despre răspunsurile procurorilor la interpelările parvenite.

Potrivit Constituţiei Republicii Moldova şi Legii cu privire la Procuratură, Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în limitele atribuţiilor şi competenţei, apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele de judecată, în condiţiile legii.

Legea cu privire la Procuratură mai prevede că, principiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii legislative şi celei executive, precum şi de influenţă sau de imixtiune a unor alte organe şi autorităţi ale statului în activitatea Procuraturii.

Recomandarea (2000) 19, Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei statuează: „statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici îşi pot efectua îndatoririle si responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.

Prezentarea rapoartelor despre starea ordinii de drept din ţară către autorităţile legislativă sau executivă este o practică stabilită în majoritatea statelor europene, însă nicăieri nu sunt admise solicitări din partea autorităţilor statale de a asculta reprezentanţii procuraturii pe marginea unor cazuri concrete aflate în gestiune, sau de a prezenta date şi informaţii pe cauzele penale aflate în curs de anchetare. Mai mult, potrivit actelor normative internaţionale asemenea intervenţii sunt condamnate de CEDO.

Potrivit unui studiu în domeniu, tot mai des sunt ignorate sau interpretate greşit unele prevederi constituţionale şi legislative, în special din Legea despre statutul deputatului în Parlament, Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, Legea cu privire la Procuratură, Codul de procedură penală, Codul penal etc. 

Prin urmare principiul separaţiei şi colaborării puterilor în stat este încălcat prin:

- solicitările sau declaraţiile unor deputaţi în Parlament, contrare articolelor 21, 104 alin.(1) şi 105 alin.(1) din Constituţie, privind prezentarea conducerii Procuraturii Generale în faţa legislativului sau a comisiilor parlamentare pentru a se raporta despre rezultatele desfăşurării urmăririi penale pe unele cauze concrete sau despre judecarea unor cauze de către instanţele de judecată;

- supunerea procurorilor unor ingerinţe în cazul luării la control a mersului urmăririi penale a unor anumite cauze penale, calificarea în public a faptelor prejudiciabile, comentariul acţiunilor de urmărire penală sau a legalităţii acestora, acuzarea unor persoane de săvârşirea infracţiunii, expunerea asupra pedepsei care urmează a fi aplicată etc.; 

- înaintarea interpelărilor sau altor adresări în scris, organelor Procuraturii pe marginea unor cauze penale, solicitarea de informaţii cu caracter personal;

- adresările Guvernului pentru întreprinderea unor acţiuni unde Procuratura este tratată ca o autoritate a administraţiei publice centrale. Fără a pune în discuţie temeinicia acestor solicitări, este necesar de menţionat, că potrivit art.107 alin.(1) din Constituţie, art.24 al Legii cu privire la Guvern şi art.2 din Legea privind administraţia publică centrală de specialitate, administraţia publică centrală este compusă din ministere, Cancelaria de Stat şi alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului.