RM, condamnată din nou la CEDO, în cazul unui deținut

Începând cu octombrie 2000, reclamantul Tudor Ciorap s-a aflat în detenție, cu scurte întreruperi. Respectiv, acesta s-a plâns pe condițiile proaste de detenţie, susținând că s-a îmbolnăvit şi a suferit de tromboflebită, pneumonie septică şi anemie.

Totodată, Tudor Ciorap s-a plâns că în perioada transferurilor frecvente dintr-un penitenciar în altul sau când era dus la audieri nu beneficia pe parcursul zilei de hrană și nu avea acces la wc.

Reclamantul s-a mai plâns de lipsa asistenţei medicale și de refuzul de a fi vizitat de famlia sa.

La CEDO, reclamantul s-a plâns de violarea art. 3 CEDO, pe motiv că a fost deţinut în condiţii inumane şi degradante. De asemenea, el s-a plâns de violarea art. 6 CEDO, pe motiv că nu a avut posibilitate să participe la ședințe pe dosare civile, fiind refuzat să fie escortat; și pe motivul refuzului instanțelor naționale de a examina acțiunile sale în absența deciziei a Comitetului pentru Plângeri. În continuare, reclamantul s-a plâns de violarea art. 8 CEDO, pe motivul refuzului administrației Penitenciarului de a permite vizitele familiei și monitorizării corespondenței. În final, reclamantul s-a plâns de violarea art. 5, 10 și 13 CEDO, art. 1 din Protocolul adițional.

În rezultat, Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 3, notând că ea deja a constatat violarea Convenției în cauzele anterioare a reclamantului, în ceea ce privește condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13. Având în vedere că el s-a aflat în detenție în aceeași instituție penitenciară până la 17 iunie 2008 și că nu a fost prezentată nicio dovadă de către Guvern că situația s-a schimbat semnificativ, Curtea a considerat că nu au existat motive pentru a se detașa de concluziile sale în cauza Ciorap.

Mai mult ca atât, în ceea ce privește cantitatea și calitatea alimentației primite în penitenciarul nr. 15, reclamantul a prezentat dovezi că în acest sens s-a plâns administrației penitenciarului. În răspuns, el a fost informat despre absența cărnii și lactatelor pentru patru luni în anul 2008. Deși absența anumitor produse din meniu nu presupune, în sine, tratament contrar art. 3, urmează a fi notat că tabelele nutriționale și meniurile deja reprezintă minimul alimentației stabilite de autoritățile naționale. Omisiunea de asigura acest minimum și practica respectivă pentru o perioada îndelungată în speță pune în risc sănătatea deținuților și este incompatibilă obligațiilor statului.

Astfel, Curtea a considerat că dificultățile suportate de reclamant pe durata detenției în Penitenciarul nr. 13, în perioada 02 iulie 2007 – 17 iunie 2008, și cel puțin patru luni în Penitenciarul nr. 15, au depășit nivelul inevitabil de suferință specific detenției și au atins un prag de severitate contrar art. 3 al Convenției. 

Curtea a constatat că alegația reclamantului privind violarea art. 6 este vădit neîntemeiată și urmează a fi respinsă potrivit art. 35 §§ 3 și 4 CEDO, notând că reclamantul nu a specificat în privința căror proceduri el nu a fost escortat pentru ședințele de judecată, astfel a fost imposibil de a verifica dacă au fost amânate ședințele sau dacă au fost anulate deciziile adoptate în absența reclamantului; și că reclamantul nu a specificat în privința căror proceduri a fost afectat dreptul reclamantului, urmare a inactivității Comitetului pentru Plângeri.

Curtea a constatat că alegația reclamantului privind violarea art. 8 este vădit neîntemeiată și urmează a fi respinsă potrivit art. 35 §§ 3 (a) și 4 CEDO, notând că reclamantul nu a prezentat dovezi privind monitorizarea corespondenței și că în speță, reclamantul a obținut anularea limitării vizitelor o dată cu contestarea acestora și că i-au fost permise vizite de scurte durate, iar durata pentru care vizitele extinse nu a fost permise a fost relativ scurtă.

În final, Curtea a constatat restul alegațiilor reclamantului ca vădit neîntemeiate și că urmează a fi respinse potrivit art. 35 §§ 3 (a) și 4 CEDO.

Având în vedere că fiind invitat să prezinte solicitările sale privind satisfacția echitabilă reclamantul le-a prezentat după expirarea termenului limită, Curtea a respins solicitările respective.