Alerte false cu bombă. Cum sunt pedepsiți cei care se joacă de-a teroriștii

Este vorba despre cazurile când persoane necunoscute anunță prin mai multe moduri, dar mai des telefonic, organele de drept despre faptul că ar fi minat o clădire, însă, spre fericire, aceste alerte se dovedesc a fi false.

Reporterii Today.MD au încercat să afle de la instituțiile responsabile ale statului câte alerte false cu bombă au fost înregistrate în Republica Moldova, cât au costat statul aceste glume, dar și ce se întâmplă cu persoanele care au anunțat despre aceasta.

Ministerul Afacerilor Interne, dar și Inspectoratul General al Poliției, nu ne-au putut comunica numărul alertelor false cu bombă, din motiv că nu au o asemenea statistică.

Potrivit Cristinei Gorea, ofițerul de presă al MAI, apelurile telefonice prin care sunt făcute alertele cu bombă, după ce sunt descoperite,  sunt trecute în lista cu apeluri false.

„De la începutul anului 2017, în adresa tuturor serviciilor polițienești au fost înregistrate 1800 apeluri false. Anul trecut au fost inregistrate 4200 de apeluri false.Nu este o evidență câte anume dintre ele au fost despre alertele false cu bombă”, susține Cristina Gore.

Cert lucru este faptul că, atunci când este vorba despre o alertă cu bombă, sunt atrenate și mobilizate mai multe subdiviziuni și angajați ai MAI, dintre care salvatorii și pompierii de la Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale, angajaţii Serviciului Bomb-Teh, chinologi, dar și polițiști.

Gore a mai adăugat că, cheltuielile suportate de instituție atunci când sunt făcute alerte false cu bombă se estimează de la 10 la 14 mii de lei.

Nici Centrul Antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate nu deține o cifră exactă a alertelor cu bombă, dar se sesizează de fiecare dată când acestea apar și evaluează toate riscurile, ne-a comunicat șeful Centrului, Iulian Caraman.

Solicitat telefonic, Iulian Caraman, șeful Centrului Antitero din cadrul SIS, susține că toate alertele cu bombă care au avut loc în Republica Moldova, mereu s-au dovedit a fi false, iar instituțiile care sunt de cele mai dese ori vizate sunt liceele, primăriile, băncile, dar și Aeroportul Internațional Chișinău.

„Noi intreprindem măsuri pentru a preveni aceste alerte cu bombă, deseori mergem prin licee unde comunicăm cu elevii cum să se comporte în asemnea situații, dar și ce riscă cei care fac glume de acest gen”.

Cei care se aventurează să se joace de-a „teroriștii” și anunță despre minarea sau existența unui obiect explozibil în cadrul unei instituții, după ce sunt identificați, se aleg cu dosar penal în baza articolului  281.

Este vorba despre comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre pregătirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave și se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 echivalent cu (27 500 lei) la 850 unităţi convenţionale echivalent cu (42 500 lei), sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

Am încercat să aflăm de la Consiliul Superior al Magistraturii câte persoane au fost condamnate și câte și-au ispășit pedeapsa în baza articolului 281 din Codul Penal ,,Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă  despre actul de terorism”, însă din păcate ofițerul de presă al CSM, Carolina Mangir, a refuzat să ne ofere vreo informație la acest subiect.

Mai multe despre soarta dosarelor pornite în baza articolului 281 am aflat de la Ministerul Justiției.

Potrivit lui Rodion Guștiuc, purtătorul de cuvânt al MJ, pe parcursul anilor 2012-2016, de către instanţele de judecată au fost examinate 20 cauze penale intentate în baza art. 281 Cod penal ,,Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă  despre actul de terorism”, dintre care:

- în 3 cauze a fost aplicată pedeapsă sub formă de închisoare;

- în 6 cauze a fost aplicată pedeapsă sub formă de amendă;

- într-o cauză a fost aplicată pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității;

- într-o cauză persoana a fost eliberată de răspundere penală, fiind aplicate măsuri de constrîngere cu caracter educative, aplicat art.54 Cod penal;

- în 2 cauze procesul penal a fost încetat, cu atragerea la răspundere contravențională, fiind aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă;

- în 2 cauze persoanele au fost eliberate de răspundere penală, fiind aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical;

- în 4 cauze persoana a fost eliberată de pedeapsă penală în baza art 90 Cod penal;

- într-o cauză procesul penal a încetat.

Ofițerul de presă al Departamentului Instituții Penitenciare, Oleg Pantea, a declarat pentru Today.MD că la ora actuală, în închisorile din țară, își ispășesc pedeapsa trei persoane pentru comunicarea minciunoasă a unui atac terorist.

Motorul de căutare Google ne arată că, de cele mai dese ori, alertele cu bombă au loc în Capitală, acestea vizând mai des liceele, Primăria Capitalei, preturile, Guvernul, sediile unor bănci comerciale, ambasadele, dar și Aeroportul Internațional Chișinău.

Este de menționat că ultima alertă cu bombă, a fost înregistrată la începutul lunii februarie, după ce un minor din Nordul țării a expediat o scrisoare electronică polițiștilor de frontieră din punctul de trecere „Aeroportul Internaţional Chişinău” prin care anunța că aeroportul este minat și că solicită despăgubiri financiare în mărime de 1 milion de ruble rusești.