Piaţa medicamentelor, denaturată de aranjamente şi practici anticoncurenţiale
Despre existenţa unor scheme frauduloase, care conduc la majorarea neîntemeiată a preţurilor la medicamente se ştie demult. Interesele sunt însă mult prea mari şi regulile pieţei sunt prea des încălcate pentru ca modestele măsuri care se iau în ultimii ani să dea rezultate.

Astfel că, mai pot fi întâlnite destule cazuri când preţurile la medicamente sunt de 8-9 ori mai mari decât în ţările vecine.
„Aranjamente există, ţinând cont de faptul că piaţa farmaceutică este una din cele mai profitabile. Or, recentele cazuri de rezonanţă denotă înţelegeri de cartel şi scheme frauduloase, atât la import, cât şi la comercializarea produselor farmaceutice pe piaţa locală”, susţine Iurie Gotişan, autorul unui studiu al pieţei farmaceutice din Republica Moldova.
Cel mai recent caz, intens mediatizat, a ajuns în atenţia presei după ce preşedintele Comisiei de anchetă privind examinarea situaţiei pe piaţa farmaceutică, deputatul liberal Gheorghe Brega, a adus mai multe acuzaţii grave în adresa Balkan Farmaceuticals. Se pare că Balkan Farmaceuticals a reuşit în decurs de un an să înregistreze 137 de preparate, iar în unele cazuri câte 40 de medicamente pe lună, în timp ce alte companii abia de reuşesc să înregistreze 5-6 preparate pe an. Comisia a depistat nereguli şi în cazul desfăşurării licitaţiilor pentru achiziţionarea medicamentelor în instituţiile medicale de stat. Directorul acestei întreprinderi este cunoscut ca apropiat al premierului Vlad Filat, liderul PLDM.
În ultimii 10 ani, preţurile la medicamente au crescut în ritm accelerat
Conform datelor Biroului Național de Statistică, rata de creștere a prețurilor la medicamente a atins o valoare record de 29,2% în anul 2006, în rezultatul aplicării TVA de 8% la medicamente. În următorii patru ani indicele mediu de creștere a prețurilor la produsele farmaceutice a fost de 11,8%, pentru ca în 2011 să se înregistreze o scădere a prețurilor de cca 3%. Totuși, după câțiva ani de creștere continuă a prețurilor, în anul 2011 prețurile la medicamente erau de 3,4 ori mai mari decât în anul 2000. Pentru comparație, indicele general al prețurilor de consum în anul 2011 era de 2,7 ori mai înalt decât în 2000, astfel, se poate constata că prețurile la medicamente au crescut cu ritm accelerat. În anul 2012, primele două luni au fost caracterizate printr-o scădere foarte mică a prețurilor la medicamente (-0,3% medie lunară), efecte care ulterior au fost pierdute din cauza creșterii prețurilor cu 1,2% în martie-aprilie.
Revoltător! S-au constatat diferenţe de preţ de până la 862%
Problema preţurilor de pe piaţa farmaceutică din Moldova a fost abordată la nivel guvernamental încă în mai 2010, în contextul scumpirii continue a medicamentelor. O analiză a pieţei constata atunci că pe 22 de poziţii de medicamente care se vând în Moldova şi România, în unele cazuri, diferenţa de preţ ajunge şi până la 862%.
La aceeaşi şedinţă publică s-a menţionat că Republica Moldova este singurul stat din regiune unde la începutul anului nu se fac publice preţurile medicamentelor de la producător, iar aceasta permite speculaţii la stabilirea preţului de vânzare a medicamentelor.
Expertul consideră că această situaţie de pe piaţa farmaceutică este susţinută de faptul că peste 80% din medicamentele consumate în Republica Moldova sunt de import, ceea ce face produsele respective vulnerabile la unele probleme sistemice cu care se confruntă Moldova în facilitarea comerţului internaţional, inclusiv corupţia în organele care trebuie să faciliteze de fapt aceste tranzacţii.
Legea cu privire la activitatea farmaceutică indică mecanismul de funcţionare şi formare a preţurilor pentru medicamente. Acest mecanism prevede aplicarea unui adaos comercial de până la 40% la preţul liber de livrare al producătorului autohton sau la preţul de achiziţie de la producătorul (distribuitorul) de peste hotare, din care: până la 15% pentru agenţii economici care importă medicamente, indiferent de numărul de intermediari; până la 25% pentru farmacii.
Noul regulament de înregistrare a preţului de la producător prevede ca la etapa includerii pe piaţa din Moldova a produsului urmează să fie luat în calcul preţul de referinţă din 15 ţări europene. Dintre acestea se selectează trei ţări unde este prezent medicamentul şi unde preţul este mai mic şi se face în final o medie a acestuia. La fel se procedează şi pentru produsele din spaţiul CSI, caz în care drept ţări de referinţă se iau Federaţia Rusă, Ucraina şi Belarus.
Guvernul este încă incapabil să reglementeze preţurile exagerate de pe piaţa farmaceutică
Odată înţelese şi discutate public aceste probleme de pe piaţa farmaceutică, obiectivul principal pe care și l-a stabilit guvernul în domeniul farmaceutic este stabilirea unor preţuri reale. Astfel, printr-o hotărâre de guvern a fost adoptat Catalogul Național de Prețuri (CNP) la medicamente. O altă măsură, luată în scopul contracarării „schemelor ilicite de import” a fost decizia din septembrie 2010 de a crea Serviciul de avizare şi monitorizare a preţurilor la medicamente, în atribuțiile căruia intră și evidenţa Catalogului Național de prețuri la medicamente.
Noul Regulament stabileşte că producătorii sau reprezentanţii acestora declară preţurile la începutul fiecărui an calendaristic, respectiv, prin acesta se aşteaptă că vor dispărea problemele legate de activităţile „off-shore”, prin intermediul cărora sunt importate o bună parte din medicamentele plasate pe piaţa internă.
“Fără îndoială că iniţiativa Guvernului de a îmbunătăți accesul la medicamente prin perfecționarea cadrului normativ care vizează reglementarea preţurilor este de apreciat. Totuşi, introducerea procedurii de avizare a preţului de producător şi înregistrarea lui în Catalogul Naţional de Preţuri, s-a efectuat fără o evaluare a mecanismului preluat din practica internaţională pentru a fi aplicat în condiţiile Republicii Moldova. În linii mari, reforma vizează doar un aspect (şi anume controlul preţului) de creştere a accesibilităţii la medicamente, ceea ce nu este suficient fără abordarea altor factori (prescrierea, optarea pentru medicamentele esențiale, extinderea listei medicamentelor compensate etc.)”, consideră Gotişan.
Piaţa farmaceutică din R. Moldova: peste 200 milioane de USD
Conform unui clasament anual elaborat de Pharmaceuticals&Healthcare Business Environment,piaţa farmaceutică din Moldova a fost evaluată la 211 milioane USD în 2011, situată pe locul 19 din cele 20 de pieţe analizate din Europa Centrală şi de Est. Prognozele pentru 2012 sunt în scădere şi este estimată la 206 milioane USD.
Potrivit datelor statistice piaţa farmaceutică din Republica Moldova constituie 0,013% din volumul celei mondiale, totuşi, domeniul farmaceutic de la noi este rentabil, încasările anuale trecând de un miliard de lei, ritmul de creştere fiind de aproape 30% anual.
Cine sunt principalii jucători pe piaţa farmaceutică din Moldova?
Topul celor mai mari companii farmaceutice din ţara noastră este condus de întreprinderea moldo-română Dita Estfarm, care deţine şi reţeaua Farmacia Familiei. Aceasta este urmată de firma Tetis International Co şi de compania moldo-vietnameză Vinamex, care deţine şi reţeaua de farmacii Orient şi întreprinderea RihPanGalFarma (farmaciile Panacea şi Galenus). Aceste patru companii deţin mai mult de 50% din piaţa importului şi distribuţiei de medicamente din ţară.
Cei mai importanţi producători locali sunt întreprinderile Farmaprim şi Farmaco, cota producătorilor locali fiind mai mică de 10 la sută.


