Moldovenii ultimii la competitivitate, primii la emigraţie

 În acelaşi timp, Polonia şi Estonia de rând cu Lituania şi Letonia au o productivitate care depăşeşte cu două treimi media UE-27. Statele Unite au o productivitate mai mare cu 43,5% faţă de media UE şi cu o treime mai mare faţă de Germania.

Victor URSU

Productivitatea medie a muncii în Republica Moldova a fost, în 2008, de patru dolari pe oră pentru un angajat. Aceasta s-a dublat faţă de anul 2000, când ajungea la doar doi dolari pe oră. Spre comparaţie, în Ucraina, un angajat produce într-o oră bunuri în valoare de şapte dolari, iar cei din România - de trei ori mai mult faţă de nivelul din Moldova. Cea mai mare productivitate a muncii din Europa de Est o găsim în Ungaria şi Slovacia - 23 de dolari pe oră.

Structura ocupării condiţionează salariile mici în economie şi productivitatea angajaţilor, întrucât 50% din populaţie este angajată în sectoare în care productivitatea muncii este foarte mică (în special în agricultură) şi în sectorul bugetar. Salariile bugetarilor sunt determinate de limita veniturilor publice, deci foarte multe persoane sunt afectate, inclusiv cadrele didactice şi medicale care au nivel înalt de calificare. În sectorul serviciilor a existat o creştere insuficientă a ocupării forţei de muncă, deşi în marea majoritate a economiilor sectorul serviciilor a fost principala sursă de majorare a acesteia. Climatul de afaceri şi instabilitatea macro-economică, ce au existat la începutul perioadei de tranziţie, au fost principalele impedimente în calea creşterii rapide a sectorului serviciilor în Moldova.

Paradoxal este şi faptul că în Republica Moldova se produce extrem de scump în condiţiile în care forţa de muncă este extrem de ieftină. Ce ne-am face noi dacă majoritatea întreprinderilor moldoveneşti ar trebui să plătească salarii lunare ca în ţările care au aderat recent la UE, unde preţul forţei de muncă nu este mai mic de 500 euro lunar? Şi mai trebuie de ţinut cont şi de faptul că economia moldovenească se sufocă sub povara altor costuri de producţie (materii prime, carburanţi, energie etc.), deşi forţa de muncă este cumpărată cu doar 60-80 de Euro pe lună.

Experţii spun că la începutul crizei o parte din companiile moldoveneşti au recurs la disponibilizări, şi au înjumătăţit mai apoi lefurile salariaţilor rămaşi, având pretenţia ca aceştia să genereze o valoare adăugată la fel de mare ca aceea obţinută cu numărul iniţial de lucrători. Asta fără sa realizeze că pe termen lung baza de valoare adăugată se erodează.

Totodată raportului Global al Competitivităţii arată că piaţa muncii din Republica Moldova este mai puţin competitivă, ţara noastră situându-se pe locul 81 în 2012 faţă de 75 în 2011.

„O remunerare pe măsură presupune și un produs de calitate. Iar calitatea produsului depinde foarte mult de pregătirea profesională a angajatului. Nu e atât de simplu să spunem că o calitate bună trebuie asigurată de producător. De exemplu, specialiștii moldoveni din domeniul IT practic nu fac față, deoarece nu le ajung cunoștințele necesare, iar angajatorii importă specialiști din Ucraina, care sunt mai calificați, eficienți și evident că produsul este mult mai calitativ,”, sunt de părere experţii.

Competitivitate la emigraţie

Problema competitivităţii ar putea fi rezolvată dacă în mediul economic ar fi mai puţine dificultăţi, ceea ce ar atrage mai multe investiţii străine. Însă acest lucru nu este valabil şi pentru Republica Moldova. Un exemplu în acest sens este Bulgaria. Deşi bulgarii au încă cea mai slabă productivitate din UE, totuşi a reuşit să atragă investiţii străine intrând în criză cu o fiscalitate relaxată.

Da, dar dacă suntem la coada în topul competitivităţii şi al investiţiilor care hrănesc competitivitatea şi productivitatea, nu ne putem plânge că oamenii nu merg să lucreze în străinătate. Într-o astfel de situaţie nu se găseşte doar Republica Moldova ci şi vecinii noştri din România, Ucraina şi Bulgaria. Potrivit statisticilor, circa jumătate de milion de moldoveni se află în străinătate. Concluzia este că mediul economic ostil îi determină pe moldoveni să plece în număr mare spre state conduse de politicieni mai înţelepţi şi să se angajeze în slujba investitorilor care nu vin în ţara lor.

Diferențe majore sectoriale ale angajaților

Recolta relativ bogată din 2011 a contribuit la încadrarea în câmpul muncii a unui segment mai vast al populației, astfel încât ocuparea în sectorul agricol a crescut cu 20% doar în ultimul trimestru al anului trecut. Acesta a fost practic unicul episod de evoluție pozitivă a ocupării în sectorul agricol pe parcursul ultimilor cinci ani. În anul curent, în sectorul agricol au activat 378,5 mii persoane (31,3% din totalul persoanelor ocupate), în scădere cu 9,3 mii, sau cu 2,4% faţă de trimestrul doi din 201. Numărul persoanelor ocupate în industrie a scăzut cu 3,4% iar în construcţii - cu 5,3%.

Mai puține locuri de muncă

Pe lângă faptul că la început lui 2012 numărul șomerilor înregistrați la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a scăzut impresionant, și perspectivele de plasare în câmpul muncii a șomerilor păreau promițătoare. Însă în martie, situația s-a înrăutăți, deși în baza unui singur episod de declin ar fi precoce să venim cu o concluzie despre inversarea trendurilor. În același timp numărul locurilor vacante este în creștere. Totuși se merită de menționat că ANOFM nu raportează doar locurile noi vacante, ci totalul locurilor vacante. Astfel, în cazul în care locurile vechi nu sunt suplinite, este o tendință naturală de creștere constantă a numărului total de locuri vacante. Astfel, pentru unele meserii pe parcursul întregului an 2011 și la început de 2012 au fost raportate un număr mare de locuri vacante, care nu s-au suplinit. În special este cazul industriei confecțiilor (cusătorese) și construcției de mașini și utilaje (asamblori).

Potrivit datelor ANOFM, în anul 2012 se observă o tendinţă de creare a unui număr mai mare de locuri de muncă.

Cele mai multe locuri de muncă se aşteaptă a fi create în industria prelucrătoare (4633), în agricultură (1206), hoteluri şi restaurante (69). În comerţ, construcţii, transport şi comunicaţii numărul locurilor de muncă se va menţine la nivelul anului 2011.

Totodată, agenţia se aşteaptă la anumite disponibilizări în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor, industria prelucrătoare şi agricultură .

Experții sunt sceptici în privinţa sporirii locurilor de muncă. În perioadele economice dificile e greu de a crea noi locuri de muncă. În primul rând e riscant. Cel mai eficient ar fi recalificarea cadrelor. Iar prognozele ANOFM de creare a noilor locuri de muncă sunt relative. Noile job-uri ar putea apărea doar din creşterea capitalului întreprinderilor şi a investiţiilor ceea ce-i lipseşte Republicii Moldova. Locurile de muncă pe care le propune agenţia, de fapt au rămas neschimbate faţă de acum zece ani de când au început să plece moldovenii în străinătate

În ce priveşte productivitatea scăzută, noi ne-am ancorat temeinic în binecunoscutul cerc vicios: productivitatea joasă nu permite creșterea salariilor iar salariile joase nu motivează salariații să depună un efort maxim.