Cum pot fi convinse băncile să acorde credite IMM-urilor?

Potrivit unui sondaj, 82 la sută din cazurile de refuz la acordarea creditelor se datorează insuficienţei sau lipsei garanţiei. Iată de ce, potrivit declarației Ministrului Economiei Valeriu Lazăr, facilitarea accesului la finanţare a IMM este o prioritate absolută, regăsindu-se în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020.

Mariana ȘALAMAC

Oportunitățile și dificultățile în finanțarea IMM-urilor, dar și impactul Fondurilor de Garantare a Creditelor au fost discutate în cadrul unui atelier de lucru, desfășurat la 14 septembrie curent. Dobânzile înalte ale creditelor şi volatilitatea acestora, lipsa resurselor financiare pe termen lung şi lichiditatea scăzută a gajului, procedurile lungi şi complicate ale dreptului de gaj - acestea au fost doar câteva din multiplele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii mici şi mijlocii, discutate în cadrul atelierului de lucru.

Fondul de Garantare a Creditelor- șansa pentru obținerea finanțării

În practica internaţională există o mulţime de scheme de asigurare a rambursării mijloacelor împrumutate, care substituie gajul şi asigură accesul ÎMM la sursele de finanţare. Printre ele figurează şi garanţiile pentru credite, oferite de fondurile de garantare. Practica fondurilor de garantare demonstrează că, datorită efectului multiplicativ, la fiecare leu din fondul de garantare se pot obţine până la șase lei de credit. Astfel, dată fiind necesitatea acerbă în serviciile de garantare, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) gestionează, în prezent, un Fond special de garantare a creditelor (FGC). Acesta are ca obiectiv de bază acordarea garanţiilor la creditele alocate agenţilor economici, astfel partajând cu banca riscul de nerambursare a lor. FGC este capitalizat anual din bugetul de stat și la moment mărimea lui constituie peste 20 mil. lei. Analiza impactului garanţiilor asupra întreprinderilor denotă faptul că fiecare leu acordat în anul curent sub formă de garanţie atrage investiţii în economie în valoare de 5,5 lei. Totodată, analiza în dinamică evidențiază că, pe parcursul primelor nouă luni ale lui 2012, numărul garanțiilor acordate s-a majorat cu 86 la sută comparativ cu anul trecut 2011.

Cum funcționează FGC?

ODIMM propune garanții atât pentru întreprinderile active, cât și pentru start-up, tineri antreprenori și lucrătorii migranți care doresc să-și deschidă o afacere. Garanțiile oferite pot acoperi până la 50 la sută din mărimea creditului pe un termen de cinci ani în cazul întreprinderilor active, tinerilor antreprenori și lucratorilor migranți și până la 70 la sută din valoarea creditului pe un termen de trei ani pentru start-up. Cât privește procesul de garantare, pentru viitor se propune o simplificare a lui. În prezent, aceasta se desfășoară în următorul mod: după ce întreprinzătorul solicită creditul, banca solicită FGC acordarea garanției. Totodată, beneficiarul de credit solicită fondului emiterea unei scrisori de garanție în favoarea finațatorului. După primirea scrisorii de garanție, banca acordă creditul, iar antreprenorul beneficiar, la rândul său, achită fondului comisionul de garanție. Astfel, în timp ce FGC își asumă riscul de neplată, banca își acoperă acest risc prin scrisoarea de garanție.

Lipsa de experiență trezește neîncredere finanțatorilor

Este bine cunoscut că toate afacerile, de la cele în lansare până la cele de succes, necesită surse financiare. Pentru obținerea banilor, întreprinzătorul poate solicita un împrumut de la organizaţiile de microfinanţare sau de la băncile comerciale, care, însă, continuă a fi reticente în creditarea IMM, dată fiind solvabilitatea nesatisfăcătoare a sectorului sau insuficienţa garanţiilor. Problema este critică mai ales pentru cei care abia vor să-și lanseze afacerea. Potrivit lui Viorel Voinu, administrator SRL Puișorul de Aur, problema apare din cauza faptului că tinerii nu au în spate o istorie de creditor. Astfel, la primirea unui credit au prioritate întreprinzătorii cu experiență, în timp ce tinerii sunt dezavantajați.

Deși majoritatea piedicilor în finanțarea IMM-urilor vin din mediul extern, antreprenorii nu reușesc nici ei să exploateze potențialul existent și să îmbunătățească procesele tehnologice și manageriale. De multe ori, când refuză creditarea, băncile invocă motivul calității proaste a proiectelor prezentate. Antreprenorilor le lipsesc, în cele mai multe din cazuri, cunoştinţele de bază în domeniul business-ului: cunoştinţe despre vânzări, planificare a afacerii, managementul personalului, capitalizare, iar calitatea rapoartelor financiare ale afacerilor micro şi mici este foarte proastă. Ca urmare, şi calitatea proiectelor înaintate spre finanţare de către ei este deseori extrem de redusă.

Până în 2020, ponderea IMM-urilor în PIB va atinge 38 %

În Republica Moldova, întreprinderile mici și mijlocii deţin circa 97,5 la sută din numărul total al întreprinderilor din ţară. Astfel, anul trecut, în cadrul IMM-urilor au activat 294,2 mii persoane, deţinând 57,7 la sută din numărul total de angajaţi din economia naţională, iar la formarea PIB-ului, IMM-urile au contribuit cu 28,3 la sută. Potrivit strategiei de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii 2012-2020, statul urmează să susţină dezvoltarea IMM-urilor cu 941 mil. lei. Ministerul Economiei îşi propune ca până în 2020 numărul IMM-urilor să sporească de la 16 până la 25 de unităţi la o mie de locuitori. Totodată, autorităţile intenționează creşterea numărului angajaţilor în cadrul IMM-urilor cu 10 la sută (până la 65%) şi atingerea unei ponderi de 38 la sută în PIB până în 2020.