Bugetul pentru 2013 a fost prezentat Guvernului. De unde bani?

Bugetul de stat pentru anul în curs prevedea iniţial venituri în sumă de 21, 494 mld. lei, cheltuieli de 22,183 mld. lei şi un deficit de 689 mil. lei. În iunie deputaţii au votat o lege prin care au coborât veniturile cu 334 milioane lei iar cheltuielile cu 425 milioane de lei.

Subvenţii în agricultură de 400 mil. lei

Potrivit proiectului bugetului pentru anul viitor, fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va constitui 400 mil. lei, autorităţile orientându-şi prin subvenţionare politicile agricole  spre stimularea creditării producătorilor agricoli,  stimularea asigurărilor în agricultură. Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora, stimularea consolidării terenurilor agricole, stimularea irigării terenurilor agricole precum şi stimularea investiţiilor în înfiinţarea plantaţiilor multianuale şi promovarea producţiei vitivinicole, producerea legumelor în sere de iarnă, rămân în continuare printer priorităţile politicii agrare. De asemenea va fi stimulată în continuare procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare, sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină, utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare.

Fondul rutier va acumula 1,08 mld. lei

Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în Fondul naţional pentru dezvoltare regională îi va fi repartizată suma de 191,25 mil. lei iar fondului rutier, gestionat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor îi va reveni suma de 1,08 mld. lei. Fondul va fi completat  cu 924 080 mil. lei din contul accizelor la produsele petroliere şi cu 155, 7 mil. lei din  taxele rutiere.

Ministerului Economiei, în Fondul pentru eficienţă energetic va primi suma de 200 466,7 mii de lei.

În organizaţiile internaţionale al căror membru este Republica Moldova, vor fi achitate cotizaţii în sumă de  49 mil. lei. De asemenea, Guvernul va aloca câte  10 mil. lei pentru reforma administraţiei publice, pentru activităţi de reîntregirea ţării şi pentru procurare de locuinţe tinerilor specialişti din sectorul rural.

Bugetul de stat finanţează bugetele locale iar bugetul Chişinăului subvenţionează bugetul de stat

Unitățile administrativ-teritoriale vor primi de la bugetul central 3,85 mld. lei.  Fondul de subvenţionare a administraţiilor localer va fi, la rândul său, subvenţionat de la bugetul municipiului Chişinău cu 278 312 mil. lei.

Alţi 856,44 mil. lei vor fi alocaţi pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat.

În proiect se stabileşte, de asemenea limita numărului de personal al autorităţilor (instituţiilor) publice finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale la 195 862 de unităţi, dintre care în învăţămînt – 108 817 de unităţi. Limita cheltuielilor de personal ale autorităţilor (instituţiilor) publice finanţate de la bugetul de stat este de 4 066,5 milioane de lei, din care în învăţămînt – 652,9 milioane de lei, şi ale autorităţilor (instituţiilor) publice finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – la 4 544,6 milioane de lei, din care în învăţămînt – 3 451,8 milioane de lei.

La finele anului viitor, datoria de stat nu va depăşi 21,55 mld. lei,  inclusiv datoria internă – 6,395 mld. lei şi datoria externă – 15, 155 mld. lei (1,25 mld. dolari).

De unde bani?

În nota ce însoţeşte proiectul bugetului se menţionează că pe parcursul perioadei expirate  a anului curent veniturile  au fost sub nivelul preconizat, cauza fiind parţial temperarea creşterii economice. Cu toate acestea, deficitul bugetar trebuie să rămână la nivelul de 1,3% din PIB. De unde bani?

Guvernul şi-a pregătit din timp baza pentru majorarea acumulărilor, în iulie fiind adoptate o serie de modificări la legislaţia fiscală.

În special este vorba despre modificarea regimului de impozitare a venitului obţinut sub formă de royalty de persoanele fizice şi juridice, prin stabilirea cotei unice a impozitului în mărime de 12% pentru toţi contribuabilii. De asemenea, în anul viitor nu vor mai exista scutiri de TVA, de rând cu taxa vamală, la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici.

În acelaşi timp, pentru anul viitor a fost anulată cota redusă a TVA de 8% pentru zahărul din sfecla de zahăr, acest produs urmând a fi supus unei TVA de 20% ca şi celelalte produse. Totodată, va fi majorată cota TVA pentru gazele naturale şi gazele lichefiate de la 6% la 8%.

Vor fi operate, de asemenea, majorări ale cotei accizului la articole din tutun (ţigarete), modificarea mărimii şi structurii cotei accizului la alcoolul etilic/băuturi alcoolice, majorarea cotelor accizului pentru autoturismele cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani, cu 5% pentru fiecare an de exploatare ce depăşeşte 7 ani. Va fi modificată taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova pentru autoremorchere, tractoare, unele categorii de semiremorci şi autocamioane.

Va fi anulată scutirea de taxa vamală, de rând cu TVA, la importul mijloacelor fixe depuse în capitalul social al agentului economic.

Majorarea taxei vamale la importul unor produse din materiale plastice şi articole din acestea (capsule şi dopuri pentru astupare, foi, folii, benzi, panglici, pelicule şi lame din polimeri de propilenă).

Altă sursă de consolidare a administrării fiscale, potrivit Ministerului Finanţelor, este  introducerea cotei standard a TVA de 20% pentru producţia agricolă primară în schimbul cotei reduse a TVA de 8%, paralel cu restituirea sumei TVA aferente diferenţei dintre cotele de 20% şi 8% (12 pp.). Această măsură nu este, potrivit declaraţiilor anterioare a oficialilor, îndreptată spre majorarea veniturilor la buget ci anume spre consolidarea administrării fiscale.

În urma implementării măsurilor de politică fiscală şi vamală, Ministerul Finanţelor aşteaptă obţinerea în 2013 a unor venituri suplimentare în sumă de 1,066 mld. lei, ceia ce constituie 1,07% în PIB.

Proiectul se bazează pe o preconizată creştere a economiei de 5%

Ministerul Finanţelor este destul de optimist în ce priveşte evoluţia economiei în anul viitor, proiectul legii bugetului fiind bazat pe prognozarea unei creşteri economice de 5%. De altfel, cei de la Finanţe estimează şi în acest an o creştere de 3%, deşi ministerul economiei este mult mai prudent,aşteptându-se la o majorare de doar 0,8%.

Potrivit prognozelor Ministerului Finanţelor,în anul viitor exporturile se vor majora cu circa 13,5% datorită liberalizării accesului pe pieţele ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi valorificarea preferinţelor obţinute din partea Uniunii Europene. Totodată, se aşteaptă la o creştere calitativă a mărfurilor exportate, datorită investiţiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldoveneşti în fluxurile internaţionale.

Şi importurile vor creşte, potrivit estimărilor ministerului, prognoză fiind de  9,7%. Creşterea volumului importurilor va fi condiţionată de majorarea fluxului de investiţii, în special a maşinilor, aparatelor electrice, produselor minerale. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, ca de obicei, resurselor energetice, datorită creşterii economice preconizate în sectoarele de bază ale economiei, dar mai ales a preţurilor la gaze naturale şi petrol.

De asemenea, la sporirea importurilor, potrivit ministerului, va contribui cererea crescândă a populaţiei pentru bunurile importate, condiţionată de volumul semnificativ al veniturilor şi transferurilor de peste hotare.