De-a lungul timpului, dentiștii au folosit plombe din argint, amalgamuri care conțin 50% mercur, combinate cu argint, staniu și cupru. Îngrijorarea provine din faptul că amalgamul eliberează vapori de mercur, mai ales după ce plomba se uzează, se sparge sau este îndepărtată, informează delfi.lt.În Lituania, utilizarea acestor plombe a fost interzisă începând cu anul 2025. Totuși, nu există statistici precise care să arate câți dintre locuitorii țării au astfel de plombe. Dentiștii sunt solicitați să furnizeze informații despre utilizarea amalgamului, însă nu există măsuri obligatorii, monitorizare sau sancțiuni pentru cei care nu respectă cerințele.Potrivit unui reprezentant al Departamentului Vilnius al Centrului Național de Sănătate Publică, Asta Razmene, în 2023 doar trei clinici au furnizat astfel de date, indicând 149 de cazuri de utilizare a amalgamului.Milioane de locuitori din Europa încă poartă astfel de plombe. Experții recomandă să nu fie îndepărtate fără o necesitate reală, deoarece în timpul îndepărtării, în organism poate pătrunde mai mult mercur decât dacă plomba rămâne intactă. Cu toate acestea, dacă plomba este uzată sau spartă, trebuie consultat un dentist.Daune pentru sănătatea umană și mediuÎn ultimele decenii, dentiștii și pacienții au preferat amalgamul datorită rezistenței, fiabilității și costurilor scăzute. Totuși, de la sfârșitul secolului XX, compoziția amalgamului a ridicat îngrijorări în rândul cercetătorilor, deoarece acesta conține mercur, un metal greu care este dăunător sănătății și mediului înconjurător.Expunerea pe termen lung la cantități mici de mercur poate provoca afecțiuni neurologice, imunologice și renale. Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște că din amalgam se eliberează mercur, se consideră că, în majoritatea cazurilor, efectele sale nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea umană. Totuși, dovezile obținute au determinat Uniunea Europeană să adopte măsuri de precauție. În iulie 2018, UE a interzis utilizarea amalgamului pentru tratamentul dinților de lapte la copiii sub 15 ani și pentru tratamentele dentare ale femeilor însărcinate și care alăptează. Începând din ianuarie 2019, toate clinicile dentare au fost dotate cu filtre care captează și colectează particulele de mercur din apele uzate. Iar începând din ianuarie 2025, utilizarea amalgamului va fi interzisă pentru tratamentul tuturor pacienților.Cu toate acestea, experții avertizează că mercurul va continua să ajungă în mediu pe o perioadă lungă. Cea mai mare amenințare este pentru natură. Leticia Baselga, șefa campaniei „Zero mercur”, a subliniat că în timpul îndepărtării amalgamului din dinți, mercurul poate ajunge în apă și sol, poluând ecosistemul acvatic și afectând fauna sălbatică. Pentru a evita acest lucru, sunt folosite separatoare în cabinetele stomatologice. O altă problemă este arderea materialelor care conțin mercur, deoarece metalele grele degradează calitatea aerului. Un exemplu de astfel de situație este cremațiunea unei persoane care a avut plombe din amalgam. Pentru a preveni acest lucru, organizația spaniolă Ecologistas en Accion a propus îndepărtarea acestor dinți înainte de cremațiune, însă autoritățile au respins această propunere.Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.