Stamate, despre amnistia criminalilor periculoși: Nu Parlamentul i-a eliberat

În cadrul podcastului „Mai întreb o dată”, Olesea Stamate a respins orice responsabilitate directă privind eliberarea unor criminali periculoși și susține că toate deciziile în acest sens au fost luate de instituțiile abilitate, nu de Parlament, transmite stiri.md.

Întrebată dacă își asumă vreo responsabilitate pentru eliberarea unor infractori periculoși, deputata a spus că „sunt autorități care au fost implicate în procesul de luare a deciziilor și ar fi trebuit să monitorizeze acest proces”.

Ea a admis că Legea amnistiei din 2021 este unică în istoria Republicii Moldova prin numărul mare de modificări ulterioare, nu mai puțin de trei în decurs de un an (martie, iulie și noiembrie 2022). În trecut, astfel de legi nu au fost modificate deloc.

Olesea Stamate a argumentat că instabilitatea legislativă nu este o excepție, ci o consecință a unui proces legislativ imperfect.

„Ar fi ideal să avem legi perfecte din prima, dar realitatea e alta. Dacă vă uitați și la modificările Legii Procuraturii sau la legile Vettingului, veți vedea că și acolo au fost multe intervenții post-adoptare”, a spus ea.

Deputata recunoaște că acesta este un caz fără precedent, când Legea amnistiei se aplică și persoanelor condamnate la detenție pe viață, dar a explicat că legea nu prevede eliberarea lor, ci doar posibilitatea de a înlocui sentința cu 30 de ani de închisoare în anumite condiții.

„Amnistia este un act de milă. Persoanele condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave pot fi grațiate, iar celor care au comis infracțiuni grave, pedeapsa poate fi redusă parțial — cu o cincime, cu un sfert (...)”, a explicat Stamate.

Deputata a precizat că în cazul celor condamnați pe viață, legea nu prevede reducerea automată a pedepsei, ci doar înlocuirea acesteia cu 30 de ani de închisoare în cazul în care se constată un risc scăzut sau mediu de recidivism, evaluat inițial de un psiholog judiciar certificat.

Una dintre cele mai criticate modificări a fost eliminarea cerinței de a realiza evaluarea riscului de recidivism de către un psiholog judiciar certificat. Astfel, Olesea Stamate a explicat că această modificare a fost necesară deoarece pentru întreaga țară erau doar 2-3 astfel de specialiști, ceea ce făcea imposibilă punerea în aplicare a legii în aceste condiții.

„Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a menționat că nu are posibilitatea de a implica acești experți în evaluarea tuturor cererilor. Creșterea numărului acestor specialiști pe termen scurt este nerealistă”, a declarat deputata.

Stamate a explicat și că inițial legea prevedea ca analiza cererilor să fie realizată de o comisie unică la nivelul ANP. Această decizie, care ar fi permis atragerea psihologilor puțini disponibili, a fost respinsă de ANP din cauza suprasolicitării logistice. Administrația a propus ca în fiecare închisoare să existe propria comisie, iar Parlamentul a acceptat această propunere.

A doua modificare, semnată și de Olesea Stamate, a eliminat complet referirea la riscul de recidivism din articolul 7 al legii. Deputata susține că această modificare a fost necesară pentru a elimina contradicțiile interne între două articole ale legii.

„Probabil, notificarea privind contradicția a venit de la ANP. Nu îmi amintesc exact dacă a fost în scris sau telefonic, dar știu că ei au făcut și solicitări către Ministerul Justiției”, a precizat ea.

La întrebarea dacă modificările aduse au dus la confuzie în rândul judecătorilor, Olesea Stamate a răspuns că „din contră, forma inițială a legii crea probleme”. Ea a dat exemplul unui caz concret, în care un judecător a ridicat problema neconstituționalității în fața Curții Constituționale pe anumite puncte care au fost ulterior corectate prin modificările aduse.

Ultimele date statistice ale sistemului penitenciar arată că mai mult de 50% dintre deținuți au antecedente penale, iar o parte semnificativă dintre aceștia sunt recidiviști, care au stat în închisoare de cel puțin trei ori. La întrebarea despre fundamentarea încrederii în evaluările psihologice realizate de persoane necertificate, Stamate a subliniat că problemele din sistem sunt mult mai adânci.

„Aceste cifre sunt îngrijorătoare și trebuie să ne preocupe nu doar în contextul amnistiei, ci și în ceea ce privește eficiența sistemului penitenciar. Dacă recidivismul este norma, înseamnă că sistemul de reabilitare nu funcționează”, a concluzionat ea.

În încheiere, deputata a explicat că modificarea din noiembrie 2022, care introducea posibilitatea înlocuirii pedepsei cu închisoare pe viață cu 30 de ani de detenție, a fost necesară pentru corectarea unei omisiuni din forma inițială a legii.

„Inițial, termenul de reducere a pedepsei nu se aplica celor condamnați pe viață, astfel că această completare a fost necesară”, a spus Stamate.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.