Aceste date sunt conținute în raportul tematic „Siguranța și securitatea deținuților în sistemul penitenciar: realități și perspective”, prezentat de Consiliul pentru Prevenirea Torturii, relatează rupor.md.
În timp ce în 2023 au fost înregistrate 37 de cazuri de vătămări corporale, la începutul lunii august 2024 erau deja 59 de cazuri în registru: 26 de automutilări și 33 de leziuni corporale.
Și mai îngrijorător, în timpul unei vizite la închisoare, membrii au identificat mai multe cazuri cu leziuni care nu fuseseră înregistrate. Medicul a menționat că vizitează fiecare celulă cel puțin o dată pe zi, însă deținuții au declarat că nu comunică cu el decât prin fereastră.
În același timp, a existat o creștere a cazurilor de autoagresiune, refuz de hrană, leziuni corporale, tentative de sinucidere sau sinucideri.
Consiliul pentru Prevenirea Torturii este, de asemenea, îngrijorat de relația neplăcută dintre personalul închisorii Goian și deținuții minori. Personalul nu elaborează planuri individualizate de îngrijire pentru minori, invocând absența unei hotărâri judecătorești, ceea ce înseamnă că pentru aceștia nu sunt planificate activități adecvate nevoilor și riscurilor lor. Membrii Consiliului au efectuat două inspecții la penitenciar și, în ambele cazuri, nu au observat minori implicați în nicio activitate, cu excepția câtorva care lucrau în bucătărie și a câtorva care încărcau cărbuni.
Experții au vizitat și alte penitenciare în care sunt deținuți minori sau mame cu copii sub vârsta de trei ani, cum ar fi Penitenciarele nr. 11 din Bălți și nr. 7 din Rusca.
La momentul vizitei, în Penitenciarul Rusca se afla o singură mamă cu un copil sub vârsta de trei ani. Deși condițiile erau bune, raportul a identificat două motive de îngrijorare: lipsa bugetului pentru alimente pentru copii și produse de igienă necesare și faptul că copiii sunt în permanență încarcerați împreună cu mamele lor, ceea ce îi privează de contactul cu comunitatea. În Penitenciarul nr. 11 din Bălți, unde erau deținuți șase minori, condițiile de detenție au fost evaluate ca fiind nesatisfăcătoare.
Ombudsmanul Ceslav Panico a declarat că este nevoie de o abordare sistematică susținută la nivel legislativ, instituțional și bugetar pentru a preveni maltratarea și a asigura un mediu sigur în detenție.
„Sistemul penitenciar ar trebui să fie văzut ca parte integrantă a justiției penale și a politicilor de reintegrare socială”, a subliniat ombudsmanul.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.