Oamenii de știință au descoperit o legătură între criza climatică și căderea Imperiului Roman

Descoperirile lor, bazate pe pietre transportate de aisberguri pe coasta de vest a Islandei, sugerează că această perioadă bruscă de răcire ar fi putut crește presiunile existente în cadrul imperiului, relatează focus.ua.

Cercetătorii de la Universitatea din Southampton, în colaborare cu colegi de la Universitatea Queen din Canada și de la Academia Chineză de Științe, au studiat pietre neobișnuite găsite pe o plajă ridicată de-a lungul coastei de vest a Islandei.

Aceste pietre au fost probabil aduse de aisberguri în timpul răcirii de secole care a început în jurul anului 540 după Hristos.

Potrivit profesorului Tom Gernon de la Universitatea din Southampton, această scădere climatică ar fi putut fi „ultima picătură care a revărsat paharul răbdării” pentru Imperiul Roman.

Studiul confirmă teoriile îndelung susținute conform cărora schimbările climatice ar fi putut intensifica provocările sociale, provocând migrații în masă și remodelând teritoriile europene.

Răcirea pare să fi fost cauzată de cenușa vulcanică de la trei erupții majore, care a blocat lumina soarelui și a provocat o scădere semnificativă a temperaturilor globale.

Această perturbare naturală a avut loc într-un moment în care Imperiul Roman se confrunta deja cu probleme interne, ceea ce ar fi putut contribui la instabilitatea sa.

Pentru a urmări originea pietrelor, oamenii de știință au zdrobit pietrele și au izolat cristalele de zircon, minerale minuscule care păstrează o înregistrare a formării lor.

Analiza a indicat Groenlanda ca origine a rocilor, furnizând dovezi directe că icebergurile mari au transportat odată rocile peste ocean până în Islanda.

Cercetătorul principal, Christopher Spencer, a descris cristalele de zircon drept „capsule temporale” care pot dezvălui când și unde s-au format.

Originea glaciară a pietrelor este legată de un eveniment celebru numit „Legătura 1”, o explozie bruscă de activitate a aisbergurilor în secolul al VII-lea. Acesta coincide cu perioada în care aceste pietre au ajuns probabil în Islanda, aduse de topirea ghețarilor.

Profesorul Gernon a observat că schimbările într-o parte a mediului pot afecta și alte părți. Creșterea ghețarilor duce la creșterea numărului de aisberguri, care la rândul lor modifică curenții oceanici și remodelează liniile de coastă.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.