Wpolityce: Putin a pierdut nu numai Ucraina, dar și Kazahstanul

Doua decizii de o imensă semnificație civilizatorie – un pas înapoi în fața sferei culturale a limbii ruse și o întoarcere spre vest, scrie publicația poloneză Wpolityce, citează Unimedia. 

Aceasta, potrivit autorului articolului, este o veste proastă pentru Kremlin, deoarece cel mai mare stat din Asia Centrală a decis să părăsească sfera de influență a Moscovei.

”Cu toate acestea, deși rușii fac tradiționalele amenințări, ei nu au nici mijloace si nici timp pentru a stopa procesul deja început. Ei sunt prea ocupați cu alte evenimente care le absoarbe toată atenția și, prin urmare, nu pot răspunde mai dur pașilor făcuți de Astana”, comentează publicația.

Pentru mulți comentatori ruși, decizia Kazahstanului a fost o surpriză totală. Până acum, conducerea acestei țări s-a comportat foarte prudent în relația cu Rusia. Acest lucru s-a datorat experienței istorice kazahe. În epoca lui Stalin, bolșevicii au distrus si asa putin numeroasa elita kazaha, iar în 1940 URSS a impus alfabetul chirilic. Timp de mulți ani, guvernul sovietic, în cadrul programului de supunere a vastelor teritorii nelocuite din Kazahstan, a relocat populatie crestina in regiune, in principal etnici rusi. Ca urmare a colonizării pe scară largă, ponderea populației indigene din Kazahstan a devenit cea mai mică din toate republicile sovietice, citează paginaderusia.ro.

Conform recensământului din 1959, kazahii reprezentau doar 30% din populația Republicii Sovietice Socialiste Kazahstan. Apoi, situația a început să se schimbe treptat, mai ales datorită faptului că kazahii faceau mai mulți copii decât rușii. În ciuda acestui fapt, în 1989, în ajunul prăbușirii URSS, reprezentanții poporului kazah reprezentau doar 39,7%.

Timp de mulți ani, Kazahstanul a rămas atât de loial față de Moscova, încât Rusia nu a simtit nevoia sa infiinteze vreun „partid rusesc”. Din 1991, rusa a devenit a doua limbă de stat în această țară. Drept urmare, în peisajul politic kazah nu exista astazi niciun partid sau miscare pro-rusa, deși rușii rămân o minoritate semnificativă în Kazahstan (25%).

În același timp, Nazarbaiev a impus o politică de treptată ”kazahizare”, care a inclus, în special, construirea unei noi capitale – Astana – departe de centrele urbane rusofone (Alma-Ata și Karaganda).

Recensământul efectuat în 2009 a arătat că kazahii reprezintă deja 63,1% din populația țării.

”Probabil că Nazarbaiev nu se grăbea să adopte deciziile sale, dacă nu era agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Rușii au câștigat pozitii importante doar în Donbas și Crimeea, adică în regiunile aproape în întregime rusificate. Acolo insa unde exista alternativă lingvistică și o barieră culturală, au fost nevoiti să se oprească. Evenimentele ucrainene au arătat că limba naționala este baza securității țării. S-a dovedit că limba poate juca un rol-cheie în păstrarea integrității teritoriale a statului, așa că era timpul pentru Kazahstan să ia o decizie”, comenteaza publicatia.

Nazarbaiev a ales momentul potrivit: aflata sub sancțiuni, în plin conflict cu Occidentul si razboaie mocnind in Siria și Ucraina, Rusia nu are putere acum să se implice într-o nouă dispută. Asa ca nimic nu ii incurca pe kazahi să facă schimbări revoluționare. Efectele acestor reforme vor fi vizibile pe termen lung, dar este deja clar că pentru Rusia ele nu vor aduce nimic bun, conchide Wpolityce.