Wall Street-ul ţine Grecia prizonieră în zona euro

 Noul împrumut de 130 de miliarde de euro pe care UE şi FMI îl vor decide luni pentru Grecia nu pot salva ţara de la faliment, iar politicienii ştiu asta. Tot ce fac este să câştige timp pâna la alegeriile anticipate din aprilie, susţine economistul Hans-Werner Sinn, de la Institutul pentru Cercetare Economică din Munchen, intervievat de Der Spiegel.

Creditorii nu au dreptul de a-şi recupera astfel datoriile

Acum, Grecia este ţinută prizonieră în zona euro de către instituţiile financiare de pe Wall Stret, din Londra şi Paris, care vor să se asigure că îşi vor primi banii inapoi, nu de la Grecia, ci de la guvernele din zona euro şi contruibuabilii europeni care împrumută Grecia. Nu frica unei contagiuni în zona euro este cea care sperie, ci frica că unii îşi vor pierde banii. "Oamenii tot spun că 'lumea se va prăbuşi dacă voi, germanii, nu mai împrumutaţi'. Dar, de fapt, doar acţiunile unor investitori vor avea de suferit", spune Sinn.

Grecia nu poate fi obligată să părăsească zona euro, însă Atena "nu are dreptul de a primi asistenţă permanentă de la alte state euro, iar creditorii Greciei nu au dreptul de a-şi recupera datoriile prin intermediul comunităţii internaţionale. Fiecare trebuie să-şi câştige standardul de viaţă pe cont propriu, iar cei care au ales să îşi câştige banii riscând, trebuie să suporte consecinţele."

"Deficitul extern al Greciei va creşte în fiecare an care va trece până cînd va părăsi zona euro. Problema fundamentală a Greciei nu este competitivitatea. Împrumuturile ieftine pe care intrarea în zona euro le-a adus au crescut în mod artificial preţurile şi salariile, iar ţara trebuie să coboare de la acest nivel", spune Sinn, care propune ca banii furnizaţi de UE şi FMI să fie folosiţi pentru atenuarea şocului ieşirii din euro şi pentru naţionalizarea băncilor.

Restructurarea Greciei în zona euro este o iluzie

"Produsele greceşti trebuie să se ieftinească cu 30% pentru a ajunge la nivelul Turciei. Nu se poate ajunge aici decât prin ieşirea din euro şi deprecierea drahmei. Fără depreciere, milioane de preţuri şi salarii vor trebui reduse. Aceasta ar radicaliza sindicatele şi ar aduce ţara pe marginea războiului civil. Mai mult, companiile ar falimenta, acţiunile s-ar prăbuşi, în timp ce datoriile lor ar rămâne la fel de mari. Datoriile nu pot fi reduse decât prin depreciere. Planul de restructurare a datoriilor Greciei fără ieşirea din euro este iluzoriu"

Economistul german imagineaza şi drumul Greciei după ieşirea din zona euro. "Produsele greceşti se vor reieftini, iar cererea se va orienta de la importuri către produsele autohtone. Grecii nu vor mai cumpăra roşii si ulei de măsline din Olanda sau Italia, ci de la proprii fermieri. Turiştii pentru care Grecia a părut scumpă în ultimii ani se vor întoarce. Grecii bogaţi care şi-au depozitat banii în Elveţia ar vedea cum preţurile în domeniul imobiliar ar scădea şi ar reinvesti în ţară".

Călin Marchievici