Ungaria face blat cu Rusia: Război geopolitic pe gazele din Marea Neagră
Ungaria a surprins Comisia Europeană și piața europeană a energiei printr-un anunț al operatorului național de transport de gaze, conform căruia conducta de gaze BRUA, susținută și finanțată de Bruxelles, nu va mai ajunge până în Austria ci se va opri în Ungaria.

Gazoductul era esențial pentru viitoarele exploatări de gaze din Marea Neagră, unde Exxon, OMV și alți actori au găsit rezerve uriașe de gaze.
Potrivit unor surse HotNews.ro, decizia Ungariei ajută interesele Rusiei, care nu își dorește concurență pentru gazele livrate de Gazprom în Europa de Vest și ar reprezenta un șantaj la adresa Comisiei Europene în chestiunea sancționării Poloniei, țară tot mai apropiată ideologic de Ungaria.
Prezența Exxon în Marea Neagră e importantă pentru România nu doar din punct de vedere economic, ci și strategic, reprezentând una dintre cele mai mari investiții americane în țara noastră.
Operatorul ungar susține că, dacă Austria este scoasă din proiect, gazele naturale pot fi exportate mai departe pe plan regional, în Slovacia, Ucraina, Serbia și Croația.
Dar noua infrastructură va putea fi folosită și de Gazprom pentru a-și exporta gazele rusești în regiune, în condițiile în care Rusia construiește TurkStream, care traversează pe sub Marea Neagră, scrie realitatea.net.
Recent, compania rusa Gazprom a semnat un memorandum de înțelegere cu compania ungară Hungarian Gas Trade Ltd pentru cooperarea pe termen lung în vederea livrărilor de gaze către Ungaria.
De altfel, la începutul lunii iulie, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijarto a declarat că țara sa este interesată de o conductă de gaze care să permita realizarea importurilor de gaze rusești prin Serbia, pînă la sfârșitul lui 2019. Potrivit SeeNews.com, ministrul de externe al Ungariei a criticat România, deoarece "nu ar fi permis încă fluxul bidirecțional pentru transportul gazelor".
O sursă apropiată dosarului a declarat pentru ICIS că anunțul operatorului ungar a luat prin surprindere atât piețele, cât și partenerii.
Acest proiect ar fi oferit o securitate mai mare legată de sursele de aprovizionare, conectând rezervele din Marea Neagră cu intrastructura europeană, a explicat sursa. "Cu aceasta, noua dezvoltare, noua sursa ar fi sacrificată și ar limita activitatea upstream pe noi piețe", a adaugat el. "Nu știu dacă va mai exista un proiect în cele din urmă", a adăugat sursa citată.
Știa Transgaz de decizia Ungariei?
Potrivit informațiilor HotNews.ro, Transgaz știa despre intenția Ungariei de cel puțin două zile, când a semnat un memorandum de înțelegere privind coridorul vertical de transport al gazelor naturale. Memorandumul a fost semnat cu operatorul ungar FGSZ, în condițiile în care acesta ar fi anunțat că dorește limitarea transportului gazelor pe teritoriul sau, nu mai departe până în Austria.
În urmă cu două zile, TRANSGAZ a găzduit la București, o întâlnire dintre reprezentanții operatorilor sistemelor de transport gaze naturale din Grecia - DESFA, Bulgaria - BULGARTRANSGAZ, România - TRANSGAZ, Ungaria - FGSZ si ICGB - compania responsabilă pentru dezvoltarea, construirea și operarea Interconectării Grecia - Bulgaria, în scopul semnării Memorandumului de Înțelegere privind Coridorul Vertical de transport gaze naturale, pe direcția Nord-Sud.
La întâlnire au participat reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului României, ai ministerelor Economiei, Energiei și al Afacerilor Externe precum și delegați ai Comisiei Europene din cadrul DG Energy, alături de managementul companiilor semnatare ale Memorandumului de Înțelegere.
Gazoductul BRUA, unul strategic la nivel european
Conceptul coridorului vertical s-a conturat la Bruxelles în 2014, în contextul obiectivelor Uniunii Europene de a asigură o mai bună interconectare între rețelele naționale de transport al gazelor.
În septembrie 2016, la Budapesta, Transgaz a semnat contractul de finanțare pentru grantul de 179,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Proiectul BRUA este unul strategic la nivel european. Este estimat la 547,4 milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2020.



