Ucraina: Un armistiţiu fragil

Organizaţiile umanitare nu-şi mai pot desfăşura activitatea, relatează dw.de. 

Conform informaţiilor, un post de control al trupelor ucrainene a fost incendiat. „A existat o serie de atacuri, însă deocamdată nu ştim numărul victimelor”, a declarat un ofiţer al Armatei ucrainene. O instalaţie industrială, un camion şi o benzinărie ar fi fost, de asemenea, cuprinse de flăcări. Separatiştii pro-ruşi acuză armata ucraineană că le-ar fi atacat posturile din apropierea oraşului Mariupol.
Primii ostatici au fost eliberaţi

Se pare că Guvernul ucrainean intenţionează să elibereze primii separatişti pro-ruşi în cursul zilei de luni, 8 septembrie. Se estimează că în mâinile insurgenţilor s-ar afla aproximativ 1000 de militari ucraineni, pe când trupele guvernamentale ar fi capturat numai vreo 200 de luptători loiali Moscovei.
Ajutoarele umanitare nu mai sosesc

Reprezentanţii Crucii Roşii anunţă că armistiţiul din estul Ucrainei a fost încălcat. Din cauza atacurilor cu grenade, livrarea ajutoarelor umanitare în Lugansk a fost sistată.
Organizaţia avertizează că acordul de încetare a focului ar trebui respectat, mai ales din considerente umanitare: „În estul Ucrainei e nevoie de ajutoare. Ar trebui să le putem livra în siguranţă cât mai repede cu putinţă”.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi omologul său rus Vladimir Putin s-au arătat mulţumiţi de înţelegerea încheiată. Într-o convorbire telefonică, purtată în cursul zilei de sâmbătă, 6 septembrie, cele două părţi şi-au exprimat speranţa că armistiţiul va fi respectat şi s-au declarat mulţumite de rezultatul întrevederii de vineri (5 septembrie) - se precizează într-un comunicat al Kremlinului.
O mică pauză

Pentru separatişti şi pentru forţele speciale ruse, armistiţiul e numai o pauză. Îşi trag puţin sufletul şi, eventual, se reorganizează. La fel de bine, în tot acest timp, ar putea pune la cale noi atacuri asupra altor regiuni din estul Ucrainei. Acesta ar fi marele pericol, dacă acordul de încetare a focului nu se va transforma într-un armistiţiu pe termen lung, notează dw.de.
Este posibil ca Vladimir Putin să fi ordonat deja noi acţiuni militare. Recent, liderul de la Kremlin a pus din nou sub semnul întrebării statalitatea Ucrainei şi a vorbit despre noua Rusie- teritoriul ce s-ar putea întinde de la Doneţk şi Lugansk la Odessa. Fostă parte a Imperiului Rus, teritoriul nu a format niciodată un stat. Astfel, Rusia ar putea avea o cale terestră către Crimeea - până acum accesibilă numai pe calea aerului sau pe cea maritimă.

În aceste condiţii, Ucraina are nevoie de sprijin din partea comunităţii internaţionale şi în continuare. La Kiev nu puţini vorbesc deja despre trădare şi înţelegeri între occident şi Rusia. Europa şi SUA nu se implică militar în conflictul din estul ţării. Până şi echipamentul defensiv, aparatura pentru comunicare şi vestele anti-glonţ le sunt livrate ucrainenilor cu chiu, cu vai. Rezervele occidentului sunt justificate. Nimeni nu-şi doreşte un război cu Rusia. Ucraina nu prea are de ales. Războiul cu Rusia există, iar actualul armistiţiu nu înseamnă şi că furtuna a trecut.
Legea marțială, instituită în Kiev

Ucraina va trebui să instituie legea marţială în regiunile Doneţk şi Lugansk (est), dacă armistiţiul intrat în vigoare vineri nu va avea rezultate pozitive, a declarat duminică premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, citat de agenţia RIA Novosti.
Potrivit Mediafax, în opinia premierului Ucrainei, instituirea legii marţiale are mai multe avantaje, inclusiv consolidarea sistemului de apărare. 

„Nu este nevoie de legea marţială, în cazul în care există un plan de pace susţinut de Uniunea Europeană, de către Statele Unite şi respectat de Rusia. Însă dacă acest armistiţiu va înceta, nu va exista o altă soluţie”, a explicat Iaţeniuk, într-o emisiune a postului de televiziune ucrainean 1+1.
De asemenea, premierul ucrainean a îndemnat Occidentul să menţină sancţiunile împotriva Rusiei, în pofida unui posibil acord de pace durabil în estul Ucrainei.

„Preşedintele rus vrea să creeze pe teritoriul regiunilor Lugansk şi Doneţk un fel de Transnistrie, Abhazie sau Osetie (de Sud). El (Putin) vrea să controleze acest teritoriu cu ajutorul mercenarilor săi şi să sugă sângele” poporului ucrainean, a acuzat premierul.
Intervenția NATO
Menționăm că pe fondul tensiunilor din Ucraina, după summitul din Țara Galilor, Alianţa Nord-Atlantică este decisă să protejeze statele baltice de o potenţială ameninţare din partea Rusiei. Manevrele militare la care au luat parte aproximativ 500 de paraşutişti au fost efectuate în eventualitatea unei intervenţii într-un stat membru al Alianţei, la nevoie.
În plus, Alianţa şi-a propus să stocheze echipamente şi muniţie în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia şi România. În situaţii de urgenţă, trupă de intervenție nou creată ar urma să aibă acces rapid la aceste depozite.