Trei cosmonauţi - din Rusia, România şi SUA - au devenit Doctori Honoris Causa ai UTM

Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei, a specificat, în timpul şedinţei festive, că instituţia pe care o reprezintă este onorată de a acorda aceste distincţii unor personalităţi marcante din domeniul ingineriei aerospaţiale.

Cosmonautul rus Vladimir Dejurov a specificat că şi-a început activitatea în domeniul zborurilor spaţiale în oraşul Chişinău, iar recent a fost desemnat în calitate de preşedinte al Asociaţiei de prietenie moldo-ruse. Dejurov şi-a exprimat încrederea că satelitul construit în laboratorul UTM va fi lansat în spaţiul cosmic, fapt ce va constitui un pas tehnic şi politic major pentru R. Moldova la scară naţională şi astfel ţara va anunţa despre sine ca despre un stat cosmic.

Titlul de Doctor Honoris Causa i-a fost acordat şi primului cosmonaut român, Dumitru Prunariu, preşedinte al Asociaţiei internaţionale a exploratorilor spaţiului cosmic, preşedintele Comitetului ONU pentru utilizarea paşnică a spaţiului extraatmosferic.

Totodată, cosmonautul american Frank Culbertson, care în 2001 a zburat timp de aproape 125 de zile pe orbita Pămîntului, a intrat în direct cu astronauţii prezenţi la Chişinău, în cadrul unei videoconferinţe.

Mîine, 13 aprilie, cosmonauţii vor participa la mai multe activităţi în cadrul Zilelor uşilor deschise la UTM, şi anume, vor vizita Centrul Naţional de Tehnologii Spaţiale, vor planta arbori pe Aleea Cosmonauţilor din Parcul-muzeu în aer liber, precum şi la prezentarea mostrei Satelitului "Republica Moldova".

Savanţii de la Universitatea Tehnică din Chişinău au finalizat lucrul asupra primului satelit moldovenesc, care urmează să fie lansat în spaţiul cosmic în 2014. Satelitul a fost construit timp de circa trei ani, în laboratorul Universităţii Tehnice, în acest proces fiind implicaţi 100 de studenţi voluntari şi cîţiva savanţi, care, în prezent, perfectează ultimele detalii ale acestuia. Aparatul cîntăreşte circa 10 kg şi poate înainta în spaţiu la o distanţă de 700 de km. Piesele au fost cumpărate din Moldova, dar şi din alte state, iar costurile s-au ridicat la circa 2 milioane de lei. Satelitul va fi utilizat în scopuri ecologice, agricole, dar şi ştiinţifice, urmînd să transmită la sol imagini către două staţii GPS, timp de aproximativ trei ani, notează MOLDPRES.