Ruşii încep să calculeze costurile anexării Crimeii

Dacă acum un în presa de la Moscova jubila la ideea reunificării, acum este îngrijorată de problemele din regiune şi se concentrează mai mult pe dificultăţile întâmpinate de peninsulă de când s-a alăturat Rusiei. În timp ce euforia anexării păleşte, locuitorii din Crimeea vor începe să simtă pe pielea lor problemele arzătoare cu care se confruntă Rusia – inflaţia, corupţia de neoprit, abuzul de putere şi multe altele.

„Peninsula a devenit teritoriu rusesc definitiv. Oricine va fi următorul preşedinte al Rusiei, acesta nu va renunţa la Crimeea. Dacă Crimeea este înapoiată Ucrainei, următorul pas logic ar fi ca şi Abhazia şi Osetia de Sud să fie returnate Georgiei, iar republica separatistă Transnistria să fie sub controlul total al Republicii Moldova”, afirmă Alexei Malaşenko, analist specializat în probleme de securitate de la Centrul Carnegie din Moscova, într-un material publicat peMoscow Times.

Din punct de vedere economic, continuă acesta, Rusia nu a câştigat absolut nimic după anexarea Crimeii. Rusia nu avea nevoie de Crimeea. Nu avea nevoie nici măcar de portul la Marea Neagră, Sevastopol, din moment ce o nouă bază navală se construieşte la Novorossiisk.

Anexarea Crimeii a constrâns şi mai mult bugetul modest al Guvernului de la Moscova şi va dura o vreme până când peninsula va fi total integrată.

Noi căi de transport, utilităţi şi infrastructură financiară, toate vor costa Rusia mii de miliarde de ruble. Să nu uităm că Rusia plăteşte de mai bine de un deceniu pentru reconstrucţia şi stabilitatea Ceceniei.

Crimeea nu poate rămâne o oază de satisfacţie în mijlocul stagnării economice a Rusiei. În plus, va fi imposibil de modernizat industria turismului, care este vitală pentru regiune, într-o perioadă scurtă. Şi chiar dacă ruşii vor reuşi acest lucru, Crimeea va fi nevoită să concureze cu atracţii precum Egipt, Turcia sau Soci din Rusia.

Aşadar, entuziasmul reunificării se va transforma în curând într-o mare dezamăgire, susţine expertul rus, care adaugă că speranţele pierdute vor genera nemulţumire socială şi politică.

Mai mult, relaţiile etnice din peninsulă rămân tensionate: 90% dintre tătarii din Crimeea (230.000 de persoane sau 12% din întreaga populaţie) au votat împotriva anexării.

Alipirea a avut, totodată, un evident impact politic. Mişcarea a adus Rusiei aspre sancţiuni internaţionale şi o izolare tot mai profundă, care au zdruncinat economia acestei ţări în ultimele 12 luni. Se pare că liderii de la Kremlin nu s-au aşteptat ca totalitatea consecinţelor să fie atât de serioasă.

Elita politică a folosit Crimeea ca pe un instrument pentru a consolida încrederea cetăţenilor în Kremlin. Totuşi, probabil "factorul Crimeea" nu va mai juca acest rol pentru mult timp. Sondajele de opinie au început deja să arate că excepţionalismul anexării Crimeii piere în ochii multora dintre ruşi.

Cetăţenii au realizat că alipirea peninsulei nu le-a adus niciun beneficiu în afară de mândria de a trăi într-o ţară de care restul lumii se teme.

Problemele Rusiei cu Crimeea şi problemele Crimeii cu Rusia vor continua să crească. Vom vedea efectele peste un an, în timpul celebrării celei de-a doua aniversări a reunificării. Însă data viitoare vom vedea cu siguranţă mai puţină fanfară, conchide analistul.