Regele Mihai: Lumea de mâine nu poate exista fără morală și credință

Aceasta a fost prima oară, de la revenirea din exil, în 1992, când fostul suveran se adresa legislativului român, discursul reprezentând şi o pledoarie pentru revenirea societăţii la valorile promovate, de-a lungul timpului, de Casa Regală: demnitate, identitate şi credinţă, scrie radiochisinau.md.

În discursul său, Regele a vorbit și despre însemnătatea instituțiilor democratice, care trebuiesc guvernate de nu doar de legi, ci și de datorie și dragoste față de oamenii cărora le servesc. În acest context fostul suveran s-a referit şi la românii care trăiesc în afara graniţelor României. 

“Nu văd România ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o împrumut de la urmaşii noştri” Cu aceste cuvinte, regele Mihai I al României şi-a încheiat discursul istoric, rostit în Parlamentul României, când  a fost invitat să se adreseze legislativului cu prilejul jubileului de 90 de ani.

Rege al României între 1927 şi 1930 şi, din nou, între 1940 şi 1947, Mihai I a fost forţat de comunişti să abdice în 1947, în condiţiile în care România era ocupată de armata sovietică.

Fostul rege al României Mihai I a încetat din viaţă, marți, 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa sa din Elveţia, a anunţat Casa Regală a României. În luna martie 2016, fostul monarh a fost diagnosticat cu o boală oncologică. După efectuarea unei intervenţii chirurgicale, regele Mihai s-a retras din viaţa publică. Fiica mai mare a regelui Principesa Margareta, a preluat prerogativele regale și a devenit Custode al Coroanei. Regele Mihai a fost ultimul șef de stat din perioada celui de-al doilea război mondial care a comunicat cu Stalin, Churchill și Roosevelt. În urma fostului monarh au rămas cinci fiice, cinci nepoţi şi nepoate şi trei strănepoţi şi strănepoate.

Și existența postului nostru de radio se datorează deciziei României Regale, de a înființa primul post de radio la Chișinău - Radio Basarabia.

Inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chişinău, Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune.  Radio Basarabia a funcţionat doar 300 de zile. Postul a fost preluat de puterea sovietică, în iunie 1940, iar în 1941, odată cu retragerea Armatei Roşii din Basarabia, clădirea, emiţătorul şi antena au fost aruncate în aer.

La 1 decembrie 2011 – dată simbolică pentru neamul românesc, îşi începea emisia Radio Chişinău continuatorul de drept al Radio Basarabia, ca o punte peste ani şi ca o oglindă a spiritului românesc dintre Prut şi Nistru.