Reforma guvernanţei Schengen: Barroso apără poziţia Parlamentului European

''Regret profund decizia luată recent de Consiliu cu privire la propunerile noastre legate de Schengen'', a spus Barroso, apreciind că ar fi fost nevoie ''de mai multă implicare a Parlamentului'' în respectivul proces decizional. 

Miniştrii de interne din UE au decis, la 7 iunie la Luxemburg, să schimbe baza juridică a regulilor ce guvernează evaluarea Schengen, din articolul 77 al Tratatului privind funcţionarea UE în articolul 70, ceea ce înseamnă că Parlamentul European nu mai poate co-decide în acest domeniu, ci doar este informat adecvat despre deciziile Consiliului UE. Eurodeputaţii consideră că astfel PE şi Comisia Europeană vor fi împiedicate să îşi exercite rolul de supraveghere în numele cetăţenilor europeni, iar statele membre vor fi libere să ignore orice eventuale temeri ale PE sau Comisiei Europene. Mai mult, decizia Consiliului UE a fost luată în timp ce negocierile cu alte instituţii UE erau în plină desfăşurare. 

Decizia Consiliului UE a fost criticată dur, marţi, de către eurodeputaţii reuniţi în plen. La rândul său, Comisia de libertăţi civile a PE (LIBE) a decis prin vot, luni noaptea, că Parlamentul European va putea ataca la Curtea de Justiţie a UE (CEJ) decizia statelor membre (Consiliul UE) de a schimba baza juridică a evaluării funcţionării acordului Schengen. Această eventualitate va fi analizată miercuri după-amiază de liderii grupurilor europarlamentare. 

În acelaşi timp, LIBE a confirmat amendamentele sale la două proiecte de legi privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne (ale spaţiului Schengen) şi mecanismul de evaluare a aplicării acquis-ului Schengen. 

Textul adoptat de membrii LIBE reiterează că ''migraţia şi trecerea graniţelor externe de către un număr mare de cetăţeni ai unor ţări terţe nu trebuie să fie considerate în sine o ameninţare pentru politica publică şi securitatea internă'' şi subliniază că reintroducerea de controale frontaliere trebuie să rămână doar o măsură excepţională, de ultimă instanţă. Sunt incluse câteva scenarii care ar putea justifica reintroducerea controalelor: în cazul unei ameninţări grave şi iminente pentru ordinea publică sau securitatea internă, controalele ar putea fi reintroduse pentru cel mult 6 luni. În eventualitatea unei urgenţe ce necesită acţiune imediată, un stat membru poate reimpune controale, din proprie iniţiativă, cel mult 10 zile, perioadă care poate fi prelungită dacă ameninţarea persistă. 

În fine, în cazul unor ''deficienţe persistente, grave'' în gestionarea de către un stat membru a sectorului său de frontieră externă a spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate decide eventuala reintroducere a controalelor. 

În privinţa mecanismului de evaluare Schengen, potrivit textului adoptat de LIBE, acesta ar accelera frecvenţa inspecţiilor în teren şi ar introduce sistemul vizitelor neanunţate al unor echipe conduse de reprezentanţi ai Comisiei Europene, pentru a verifica dacă statele membre impun controale la graniţele interne (între ţările din spaţiul Schengen) încălcând normele Schengen. Dacă o deficienţă gravă s-ar constata în modul în care regulile Schengen sunt consolidate la graniţele externe, ar trebui furnizat sprijin statului membru respectiv pentru cel mult 6 luni, inclusiv ajutor din partea Agenţiei UE pentru gestionarea cooperării operaţionale la graniţele externe ale statelor membre (FRONTEX) - susţine textul adoptat de LIBE. 

Totuşi, dacă în pofida acestui sprijin statul membru vizat îşi neglijează în mod grav obligaţia de a efectua controale la graniţa externă sau de a îndeplini procedurile de returnare a imigranţilor ilegali, i se poate cere să adopte anumite măsuri specifice care pot conduce la închiderea unui anumit punct de trecere a frontierei cu un alt stat membru.