Referendum în Catalonia: Poliția spaniolă trage cu gloanțe de cauciuc la Barcelona

"Mai mulți oameni declară că poliția a tras cu gloanțe de cauciuc" la intersecția a două străzi din Barcelona, a anunțat ziarul pe site-ul său.

Reprezentantul statului în Catalonia a denunțat duminică atitudinea poliției regionale catalane, care nu a intervenit pentru a închide secțiile de votare folosite în organizarea unui referendum ilegal, relatează a1.ro.

"Polițiștii catalani au primit ordinul să împiedice desfășurarea referendumului ilegal și ar fi trebuit să evite deschiderea centrelor, dar, din păcate, nu acesta a fost cazul", a declarat prefectul Enric Millo, denunțând o "iresponsabilitate imensă" a liderilor catalani

"Linia politică a depășit linia profesională punând în pericol într-un mod iresponsabil prestigiul unei forțe de poliție", a spus el, explicând intervenția poliției (naționale n.r.) și a gărzii civile, trimise ca întăriri în Catalonia.

"Poliția și garda civilă au fost nevoite să acționeze", a explicat el, precizând că această acțiune nu vizează "persoane", ci "material electoral".

Primele imagini de la AZILUL de bătrâni care era să ardă din temelii, cu tot cu locatarii vârstnici. Ţi se sfâşie inima de durere!

Ştire iniţială:

Aproape 5,5 milioane de alegători sunt chemaţi duminică la urne pentru a se pronunţa asupra independenţei Cataloniei, într-un scrutin marcat de numeroase controverse, pe care Madridul l-a declarat ilegal. Încă de la primele ore ale dimineţii s-au format cozi a secţiile de votare.

Regiunea a devenit "a doua casă" pentru 110.000 de români, unii dintre ei dobândind chiar drept de vot. În ce fel le va fi afectată existenţa după aceste alegeri, e greu de estimat. Practic regiunea ar putea să-şi câştige independenţa, iar venitul pe cap de locuitor să crească, gestiune şi administrarea acesteia devenind mult mai uşoare. În orice caz, este posibil ca regiune să fie absorbită de statul spaniol, iar atunci vom asista la o uniformizare a salariilor, dar şi a preţurilor. În afară de Madrid şi oraşele învecinate, alte regiuni unde românii sunt ca la ei acasă sunt Valencia (135.000), Andaluzia (130.000), Castilla – La Mancha (96.000). Cea mai vizibilă însă este comunitatea din Castellon de la Plana (în zona nordică a Comunităţii Valenciene), unde cei 20.000 de români stabiliţi aici reprezintă peste 30% din populaţia oraşului.

"M-am trezit de dimineaţă pentru că ţara mea are nevoie de mine", spune Eulalia Espinal I Tarro, o pensionară în vârstă de 65 de ani, care s-a aşezat la rând alături de alte 100 de persoane încă de la 5 dimineaţa, cu patru ore înainte de începerea procesului de vot. "Nu ştim ce se va întâmpla, dar trebuie să fim aici", a continuat ea, conform Reuters.

"Duminică va fi o zi importantă pentru democraţie", a declarat viceoreşedintele regional Oriol Junqueras, la TV3, principalul canal public de televiziune din Catalonia..

Guvernul catalan a anunţat că deschide peste 2.000 de secţii de vot în regiune, însă poliţia centrală, mobilizată de Madrid, a depus eforturi să le închidă. De altfel, conform unui anunţ al Guvernului spaniol, au fost sigilate 1.300 din cele 2.315 şcoli în care au fost organizate secţii de votare pentru  referendum.

Populaţia care vrea să sfideze interdicţia impusă de Guvernul spaniol şi să se prezinte la urne a fost îndemnată să îşi tipărească propriile buletine de vot, după ce autorităţile de la Madrid au confiscat milioane de buletine de vot.

Urnele ar fi păzite în locuri sigure şi nu au putut fi găsite în timpul percheziţiilor. O centrală informatică ar urma să înregistreze rezultatele numărării voturilor, dar vineri instanţa a decis ca aplicaţia care permite numărarea voturilor să fie blocată, iar sămbătă, poliţişti din Garda civilă au descins  în sediul Centrului pentru Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru a verifica dacă au fost blocate aplicaţiile şi serviciile prin care ar putea fi facilitat votul.

Referendumul din Catalonia în cinci întrebări

În baza unei legi adoptate de Parlamentul local, liderii catalani susţin că ar putea declara independenţa de Spania în 48 de ore după vot.

“După proclamarea oficială a rezultatelor, care ar urma să dureze câteva zile, există o perioadă de 48 de ore pentru a proclama independenţa, dar acest lucru nu exclude posibilitatea ca noi să facem încă un apel, în noaptea de 1 (duminică spre luni – n.r.) pentru necesitatea de a ne aşeza şi a discuta, pentru a rezolva această chestiune în mod politic”, a declarat preşedintele catalan Carles Puigdemont pentru BBC News.

Potrivit unui sondaj realizat de Guvernul spaniol în iunie 2017, 41% dintre catalani ar fi în favoarea independenţei, faţă de 50% care i se opun. Însă atitudinea Madridului a dus la o creştere la 85% a proporţiei celor care vor un vot.

Acesta este al doilea referendum pentru independenţă organizat de Catalonia în ultimii trei ani. În 2014, preşedintele Generalitat a încercat să organizeze un vot, însă Madridul l-a declarat imediat ilegal. În pofida acestui lucru, o consultare populară cu valoare simbolică a fost organizată pe 9 noiembrie 2014. Rata de participare s-a apropiat de 40%, iar aproximativ două milioane de alegători (80% dintre alegători) au spus “da” independenţei.

Impulsionat de succesul de atunci, pe 6 septembrie 2017, Parlamentul catalan, unde separatiştii sunt majoritari după alegerile regionale din 2015, a votat o lege care prevede un referendum privind independenţa Cataloniei.

Acest text a fost suspendat imediat de Curtea Constituţională spaniolă. Pentru Mariano Rajoy, scenariul independenţei este imposibil, pentru că este contrar Constituţiei spaniole, care garantează unitatea ţării.  

Preşedintele catalan Carles Puigdemont, fost jurnalist şi susţinător vechi al independenţei, a preluat conducerea luptei pentru acest referendum, care nu este susţinut în unanimitate de formaţiunea sa.

Oficiali de la Madrid, inclusiv Procurorul General, a avertizat că Puigdemont ar putea fi arestat pentru faptele sale, deşi această opţiune nu este luată în calcul deocamdată.

Potrivit analiştilor, tabăra “da” ar urma să câştige la urne, pentru că alegătorii favorabili independenţei vor fi cei motivaţi să încalce interdicţia de vot. Însă rata de participare va fi, probabil, scăzută, astfel că rezultatele nu vor prezenta prea mare credibilitate.

Cu toate acestea, represiunea lansată de Guvernul spaniol i-a subminat propria imagine în ţară şi în Europa. Separatiştii speră să iasă consolidaţi din această criză.

Catalonia, regiune bogată cu 7,5 milioane de locuitori, aflată în nord-estul Spaniei, are propria limbă şi cultură, precum şi un grad sporit de autonomie, dar nu este recunoscută drept o naţiune separată de statul spaniol. Economia sa reprezintă aproximativ 19% din PIB-ul ţării iberice.