Războiul din Ucraina, văzut prin ochii militarilor

Autorităţile de la Kiev au cerut ca în zonă să fie dislocaţi pacificatori ONU care să aibă mandatat de a acţiona în zonele ocupate, inclusiv la graniţa ruso-ucrineană, relatează Mesager.

Localitatea Toishkovka oricând poate deveni ţinta unor atacuri armate, şi asta deoarece se află chiar pe linia care separă teritoriile controlate de autoritățile ucrainene și așa numită zona gri. La doar trei km, de exemplu, sunt deja teritorii necontrolate, iar în fiecare zi, pentru orice metru de pământ se luptă, la propriu, pe viață și pe moarte.

Chiar dacă intensitatea bombadamentelor și a atacurilor a mai scăzut, locuitorii de pe linia frontului continuă să trăiască ca pe un butoi de pulbere. De la începutul săptămânii, mai mulţi militari ucraineni au fost răniţi, în urma atacurilor. Doar în ultimile 24 de ore forţele separatiste au deschis de mai multe ori focul asupra poziţiilor militarilor ucraineni. Cel mai fierbinte şi periculos este în apropiere de Doneţk, Avdiivka şi Maersk.    

„Aseară, dar şi pe parcursul nopţii, forţele separatiste ruseşti au atacat poziţiile noastre în apropiere de Maersk, Avdiivka şi în apropiere de mina Butovka. Au fost folosite de mai multe ori aruncătoare de grenade, mitralierele, infanteria de luptă, dar şi aruncătoare de bombe de calibrul”, a spus purtătorul de cuvândt al Operaţiunii Antiteroriste din Donbas, Anatolii Stelimah.

Militarii spun că tentativele separatiştilor de a-şi extinde zona de influenţă sunt destul de frecvente.

„În mare parte focul este deschis din acestă direcţie, din aşa numita „poziţie de viespe”. Dacă încearcă să treacă linia frontului în special de după staţia de acolo, băieţii noştri sunt gata să riposteze. Au avut şi un lunitest. Ei atacă aceste poziţii în permanenţă, chiar dacă e în vigoare armistiţiul, oricum nu se opreşte focul. Cel mai des, lansează atacurile atunci când se înserează. În mare parte folosesc mitralierele, mine, dar şi maşini de luptă”, afirmă militarii urcaineni.

Între timp, autorităţile de la Kiev au solicitat Organizaţiei Naţiunilor Unite să trimită în zonă „Căştile Albastre”. Pacificatorii ar urma să elibereze teritoriile ocupate, dar şi să asigure liniştea şi securitatea la graniţa cu Federaţia Rusă, în regiunile Doneţk şi Lugansk.

„Ei trebuie să aibă mandat de control al graniţei cu Federaţia Rusă, pentru că în prezent un segment destul de mare din frontieră este practic fără supraveghere. Ne dorim să fie îndeplinite cerinţele de la Minsk, adică dezarmarea şi destructurarea grupărilor armate din zonă. Mercenarii ruşi, care acum în număr foarte mare participă la operațiunile militare, să fie întorşi acasă. Şi cea mai importantă cerere, în componenta misiunii de pacificare nu trebuie să fie militari ruşi pentru că ei aparțin ţării agresor”, a declarat ofițerul de presă al Ministerului Apărării din Ucraina, Alexandr Motuzeanik.

Nu toţi însă sunt de acord cu plasarea căştilor albastre în zonă. Am discutat cu mai mulţi militari care s-au întors de la război şi care spun că identificarea soluţiilor se tergiversează prea mult, astfel existând riscul să se repete acelaşi scenariu ca în zona trasnistreană.

„Forţele pacificatoare sunt doar o metodă de a trage de timp, care nu va aduce niciun rezultat. E o idee promovată de unele forţe. Noi, militarii care am fost în acea zonă, credem că e obligaţiunea noastră să ne apărăm pământurile. Noi nu avem nevoie de pacificatori, trebuie doar voinţă politică pentru că noi suntem gata să ne apărăm ţara. Credem că vom avea o a doua regiune transnistreană, conflict care va dura mulţi ani la rând. Noi am avut mai multe misiuni acolo şi oricum focul nu va înceta”, au opinat militarii.

Anterior, autorităţile ruse au remis un proiect de rezoluţie la Consiliul de Securitate al ONU, prin care au declarat că implicarea ONU este crucială pentru rezolvarea conflictului din Ucraina şi că intenţionează să trimită pacificatori în Donbas. 

Ambasadorul rus la ONU a afirmat că forţele de menţinere a păcii ar oferi securitatea misiunii OSCE şi ar spori progresul în negocierile privind soluţionarea problemei în estul Ucrainei, poziţie neacceptată de autorităţile de la Kiev.