Putin reîncărcat: Europa are nevoie de o nouă strategie

Aflat la conducerea ţării de peste 18 ani în calitate de preşedinte sau premier, Putin a realizat astfel cel mai bun scor al său în timpul unor alegeri prezidenţiale, mai bun chiar decât prevedeau sondajele din ultimele săptămâni, transmite Adevărul.

În faţa a sute de susţinători adunaţi duminică lângă Kremlin, Putin, care va rămâne la putere până în 2024, anul când va aniversa 72 de ani, le-a mulţumit ruşilor şi a declarat că vede în această mare victorie „încrederea şi speranţa poporului“ rus.

Clasat mult în faţa adversarilor săi, cu o participare la vot de 67,4%, mai mare decât în timpul alegerilor prezidenţiale precedente, Vladimir Putin este mai mult ca oricând omul puternic al unei ţări pe care a readus-o în prima linie pe scena internaţională, cu preţul unor tensiuni fără precedent după războiul rece cu Occidentul.

„Îşi joacă poziţionarea istorică“

Analistul Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, a declarat la RFI că acesta este  „ un mandat extrem de complicat pentru Vladimir Putin pentru că îşi joacă poziţionarea lui istorică, la care ţine foarte mult. De aici înainte este foarte interesant de urmărit cum se va încheia acest Război Rece la care asistăm în acest moment...“

Acum, cu atât mai mult, politica externă a liderului de la Kremlin îngrijorează  Europa, care „ar trebui să se doteze cu o strategie fermă”, scrie „Le Soir“. Şi asta deoarece  „ultranaţionalismul revanşard al preşedintelui rus, pe care o uriaşă majoritate dintre ruşi pare să-l aprobe – şi este dreptul lor – e plin de repercusiuni dincolo de frontiere. 

„Un război rece al secolului XXI se dezvoltă la porţile noastre” şi „riscă, la cea mai mică scânteie, să ia foc”, atenţionează „Le Soir“ care avertizează că „episodul sinistru al otrăvirii fostului spion rus în Marea Britanie va aţâţa şi mai mult tensiunile” şi „îl va izola şi mai mult pe Putin, a cărui reacţie este deja temută”.

Front comun

Pe acest fundal, Nicolas Tenzer, preşedintele Centruluide Studii şi reflecţie pentru acţiuni politice, profesor la à Sciences Po, spune că liderii europeni trebuie să facă front comun pentru a contracara pericolul rusesc şi a pune capăt eşecului strategic al Occidentului în faţa Rusiei lui Putin.  

„Obiectivul lui Putin este să înlăture complet principiile lumii libere - să le distrugă. Planul său este mai puţin de a impune Rusia ca o putere globală, cum urmăreşte fără îndoială în China, cât de a schimba  ordinea mondială bazată pe reguli cu susul în jos. Pentru aceasta nu ezită să recurgă la acţiuni militare, propagandă,  ingerinţe în alegerile din statele occidentale unde favorizează partidele illiberale , spune expertul. 

El recomandă liderilor euroepeni intransigenţa diplomatică, refuzul acordurilor economice, boicotarea Cupei Mondiale de Fotbal, ar fi cele trei măsuri pe care lumea liberă trebuie să le ia pentru a împiedica Rusia să distrugă principiile democratice UE. 

„Trebuie să încetăm să susţinem un discurs ambiguu care ar sugera că există ceva de negociere cu Rusia şi că ar putea fi un aliat, pe anumite teme, inclusiv lupta împotriva terorismului. Orice slăbiciune în faţa unei dictaturi distrugătoare întăreşte adversarul“, subliniază Tenzer.

Stefan Meister, expert în chestiuni privind Rusia la Societatea Germană pentru Politică Externă (DPAG), spune că Berlinul trebuie să regândească relaţia cu Moscova. „În cele din urmă, cooperarea cu sistemul Putin nu funcţionează“, spune Meister. 

Un exemplul recent: ministrul federal de externe, social-democratul Sigmar Gabriel, a sugerat Kremlinului o posibilă reducere a sancţiunilor. Neimpresionat, Putin a ameninţat într-un discurs adresat naţiunii cu noi planuri de înarmare. Merkel a reacţionat prin purtătorul de cuvânt al guvernului său, care s-a mărginit să precizeze că Rusia trebuie să respecte protocoalele vizând dezarmarea.

Dar noul şef al diplomaţiei germane pare mai intransigent. Înainte de învestirea în funcţie, Heiko Maas a pledat pentru o politică mai dură în relaţia cu Rusia. „Tocmai pentru că există puteri agresive şi autoritare la porţile Europei, continentul trebuie să manifeste forţă unită împotriva lui Putin“, scria Maas în 2017, într-un comentariu publicat de săptămânalul „Die Zeit“.