Preşedintele Ungariei Pal Schmitt și-a prezentat demisia

Şeful statului ungar, Pal Schmitt, implicat într-un caz de plagiat legat de teza lui de doctorat, şi-a prezentat luni demisia în faţa parlamentului, după ce iniţial a indicat că nu va demisiona, informează Agerpres.

'Întrucât, conform Constituţiei, persoana preşedintelui trebuie să reprezinte unitatea naţiunii ungare, iar persoana mea a devenit, din păcate, sinonimă cu divizarea, consider că datoria mea este de a-mi depune mandatul', a declarat preşedintele, în faţa deputaţilor.

Şefului statului ungar i s-a retras la 29 martie titlul de doctor de către Universitatea Semmelweis, care a calificat drept 'plagiat' teza lui asupra istoriei Jocurilor Olimpice susţinută cu douăzeci de ani în urmă, aminteşte AFP.

Partidele de opoziţie au cerut toate demisia preşedintelui, care s-a întors joi la Budapesta dintr-o vizită în Coreea de Sud, dar el a evitat atunci presa ce îl aştepta la aeroport.

Săptămânalul ungar HVG a publicat la începutul lunii ianuarie extrase din teza lui Pal Schmitt ce pare o traducere din limba franceză a unei lucrări aparţinând unui expert bulgar, Nikolai GheorgievSchmitt a declarat luni în faţa deputaţilor că munca sa a fost 'cinstită' şi a apreciat că universitatea nu avea 'dreptul' să-l priveze de titlul de doctor. El şi-a anunţat totodată intenţia de a pregăti o nouă teză de doctorat, având ca subiect sportul şi protecţia mediului.

Partidele de opoziţie au salutat decizia lui Schmitt, care pune capăt unui scandat ce aduce prejudicii imaginii Ungariei, în opinia lor. Decizia anunţată luni de preşedinte era una 'aşteptată de mai multe zile de întreaga ţară', a declarat Attila Mesterhazy, preşedintele socialiştilor /MSZP/. Acesta a propus chiar partidului de guvernământ Fidesz să-i ofere din nou această funcţie lui Laszlo Solyom, care a mai fost şef al statului între 2005 şi 2010 şi este recunoscut pentru integritatea sa morală şi profesionalismul său.

Pal Schmitt a fost numit preşedinte în 2010 pentru un mandat de cinci ani. În Ungaria, şeful statului este ales de legislativ. Partidul Fidesz, al premierului Orban, va decide de facto un nou preşedinte, care va trebui votat de parlament cu o majoritate de două treimi, majoritate pe care Fidesz o are asigurată.

Liderul grupului parlamentar al Fidesz, Janos Lazar, a menţionat că parlamentul va decide asupra demisiei lui Schmitt în cursul acestei zile şi că un nou şef al statului va fi ales cât mai curând posibil. Într-un discurs rostit după declaraţia lui Pal Schmitt, Janos Lazar a notat că 'preşedintele este îndreptăţit la respect, instituţia preşedintelui este îndreptăţită la respect şi munca pe care a depus-o în ultimii doi ani merită de asemenea respect'.

Pál Schmitt s-a născut la 13 mai 1942. A practicat cu succes scrima, începând cu 1955. A câştigat de două ori campionatele naţionale de scrimă, a participat în cadrul echipei naţionale de scrimă a Ungariei la 130 de competiţii, între 1965-1977, şi a fost câştigător al medaliei de aur, alături de echipa naţională de scrimă, la Olimpiadele de Vară din 1968 şi 1972. S-a retras din activitatea sportivă în 1977, devenind ulterior şef de Protocol la Comitetul internaţional olimpic şi preşedinte al Asociaţiei 'World Olympians' între 1999-2007.

Între 1983 şi 1988, el a fost secretarul general al Comitetului olimpic ungar, devenind preşedintele acestui for în 1990. A lucrat şi ca diplomat, fiind ambasadorul Ungariei în Spania (1993-1997) şi în Elveţia (1999-2002). A candidat ca independent, susţinut însă de Fidesz, pentru primăria Budapestei în 2002, fără succes. A deschis lista Fidesz pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009, ocupând, în cadrul Parlamentului European, funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie.

La 14 iulie 2009 a fost ales unul dintre cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European. După alegerile parlamentare din 11 şi 25 aprilie 2010, a devenit preşedintele parlamentului, funcţie deţinută între 14 mai şi 6 august 2010. La alegerile prezidenţiale din 29 iunie 2010, a fost ales de către parlament pentru funcţia supremă în stat, beneficiind de 263 de voturi din 322.