Poliţia turcă efectuează arestări în masă

Deschide.md aminteste ca  la sfirsitul lunii mai zeci de mii de turci au ieşit la cele mai violente proteste din ultimii zece ani, manifestind initial pentru apărarea unui parc de la distrugere şi care s-a transformat treptat   într-o revoltă de amploare, similara celor care au marcat primăvara arabă din 2011. Protestatarii au deviat de la cerintele initiale de a apara un parc la  revolte impotriva modului autoritar de a conduce al premierul Recep Tayyip Erdogan. Expertii politici si economici sustin , insa, ca protestele de amploare sunt dirijate din exterior, de moguli financiari care conduc lumea.

Turcia este o ţară care a trecut  printr-un adevărat miracol eco­no­mic chiar si in perioada de criza globala, avind o economie care de un deceniu creşte neîntrerupt în pofida instabilităţii din Orientul Mijlociu şi din lumea arabă.

Erdogan a scos sectorul bancar din criză cu ajutorul banilor de la FMI şi, după ce a plătit toate datoriile către instituţia financiară de la Washington, îşi permite să refuze o nouă colaborare cu Fondul. 

CNBC scria inca la inceputul lui ianuarie, curent, ca Turcia vrea sa ajunga pana in 2023 printre primele zece economii ale lumii. In 2011, Turcia a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere economica din Europa, de 8,5%, plasandu-se pe locul doi in randul economiilor emergente, dupa China. De asemenea, pana in 2023, Turcia vrea sa ajunga la un produs intern brut de 2 mii de miliarde de dolari, de la 775 miliarde dolari in 2012, la un PIB pe locuitor de 25.000 de dolari si sa reduca somajul la 5%.

Dar cum totul are un preţ, Erdogan se vede acum în faţa uneia dintre celei mai mari provocări din timpul celor trei mandate ale sale.

Bursa de la Istanbul, alta data un exemplu de prosperitate, a scazut cu circa 9% in ultima saptamana, se arata intr-o analiza a publicatiei americane New York Times, iar costurile de finantare sunt in crestere, lira turceasca a pierdut 8% in ultimele luni si 1% de la inceperea protestelor.