Moscova,va achita 1,9 miliarde de euro acționarilor „Yukos”

Decizia a venit peste 72 de ore după ce un complet de arbitri a decis că Rusia trebuie să achite 50 de miliarde de dolari SUA în calitate de compensație foștilor acționari majoritari a companiei „ Yukos”, care a fost falimentată de cererile achitare a impozitelor în valoare de multe miliarde de dolari SUA, pe care completul le-a considerat motivate politic.
Decizia curții de joi, chiar dacă pare mică,  comparativ cu decizia de arbitraj record de mai devreme, constituie cea mai mare sumă acordată de curtea europeană de cel mai înalt rang ce judecă cazurile privind încălcarea drepturile omului.
Ea la fel include pe toți cei care au deținut în proprietate acțiuni „Yukos” atunci când compania a fost lichidată în 2007, inclusiv 55000 de acționari minoritari, unii din ei fiind fonduri de investiții.

Rusia a declarat că va prezenta o cerere de apel împotriva deciziei în termen de trei luni, spunând că decizia curții nu este „corectă și imparțială” și insistând că acțiunile împotriva „Yukos” au fost conform legii.
Curtea europeană deja a decis pe marginea cazului încă în 2011, declarând că Rusia a încălcat drepturile „Yukos” din cauza impunerii cererilor care includeau impozite mărite și vânzând prin licitare compania principală responsabilă pentru producție, „Yuganskneftegaz”. Curtea evalua prejudiciul adus de atunci.

Ca și multe active „Yukos”, „Yuganskneftegaz” a fost achiziționată mai târziu de „Rosneft”, producătorul de petrol cel mai mare acțiunile căruia sunt vândute publicului, din care BP deține aproape 20 procente.

Curtea a menționat că autoritățile ruse au eșuat în a găsi „echilibrul just” între scopul de colectare a taxelor și măsurile utilizate. Spre deosebire de completul de arbitri din Haga, Curtea Europeană nu a găsit că Rusia în mod deliberat a abuzat sistemul său judiciar sau că directorul executiv al „Yukos” și cel mai mare acționar, Mihail Hodorkovsky, a fost o victimă a unei justiții selective.

Hodorkovsky, care a fost arestat în Siberia, în 2003, a ispășit 10 ani în închisoare înainte de a fi grațiat de președintele rus, Vladimir Putin, în decembrie anul trecut.
Acordarea acestor despăgubiri constituie o lovitură nouă pentru Moscova, care tot timpul a argumentat acțiunile sale împotriva „Yukos” și a lui Hodorkovsky pe motiv de fraude și evaziuni fiscale care au avut loc la cea mai mare companie petrolieră rusă la acel moment.
Steven Theede, fost director executiv „Yukos”, a declarat: „Această decizie este cu mult peste cea mai mare despăgubire acordată de CEDO vreodată, chiar dacă decizia este cu mult sub ce a fost solicitat inițial de „Yukos”. Toți acționarii „Yukos” vor beneficia ca rezultat al acestei decizii.”

Fostul director financiar al companiei, Bruce Misamore, a declarat că decizia a constituit un „pas înainte” în asigurarea compensării pierderilor acționarilor, dar „în niciun caz nu reflectă pierderile reale suferite de victimele distrugerii companiei „Yukos” de către Federația Rusă”.

Spre deosebire de decizia de arbitraj din această săptămână, Rusia are obligația legală, ca semnatar al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, să plătească valoarea pierderilor dacă decizia va fi susținută în apel. De altfel, miniștrii Consiliului Europei, organizație pentru protecția drepturilor omului, alcătuită din 47 de țări, poate lua măsuri de a executa decizia.
Experții juridici spun că Rusia întotdeauna au recunoscut și achitat deciziile monetare ale CEDO, măcar că nu a implementat întocmai deciziile în partea lor nemonetară.

Echipa de management de atunci ai companiei „Yukos” a prezentat cazul în fața curții europene în 2004 în numele tuturor acționarilor, utilizând unica instituție legală din afara teritoriului Rusiei și care era deschisă la acel moment.

Fostul management la început a solicitat mai mult de 100 de miliarde de euro în prejudiciu – similar solicitării acționarilor majoritari în cazul de arbitraj de la Haga – dar mai târziu au redus cererile lor la 38 de miliarde de euro.
Acționarii majoritari au inițiat cazul lor de arbitraj în 2005. Rusia a declarat că va prezenta o cerere de apel, dar dacă apelul va fi respins și Moscova refuză să achite, acționarii pot încerca să aresteze active non-diplomatice ale Rusiei de peste hotare pentru a satisface despăgubirile acordate de curte.