Groapa de gunoi din Pacific este de trei ori mai mare decât Franța

In conditiile in care productia de plastic depaseste 320 de milioane de tone anual, o parte din aceste pungi, sticle, ambalaje abandonate, plase de pescuit si microparticule degradate se strang in mai multe zone ale oceanelor, sub efectul vartejurilor imense formate de curentii marini, amenintand animalele si ecosistemele, scrie hotnews.ro.

Cel mai important dintre aceste acumulari de deseuri, cunoscut ca ￢marea zona de gunoaie din Pacific" (Great pacific garbage patch, GPGP), situata la jumatatea drumului dintre Hawaii si California, a fost analizata de cercetatori in studiul publicat in revista Scientific Reports.

Estimand ca fiecare kilometru patrat contine peste un kilogram de plastic, marimea sa este evaluata la 1,6 milioane de km2, respectiv de trei ori mai mare decat Franta continentala, chiar daca nu e vorba de o masa compacta.

Bazandu-se pe recoltarea a 1,2 milioane de esantioane si pe survolari aeriene, concluzia este ca aici se afla 1.800 miliarde de bucati de plastic, cu o greutate totala de 80.000 de tone. Iar groapa oceanica de gunoi „creste de maniera exponentiala".
Industria pescuitului

Aceste estimari sunt de 4 pana la 16 ori mai mari decat precedentele studii legate de acest vortex, subliniaza cercetatorii. Un rezultat datorat in parte metodelor de analiza mai fiabile, in conditiile in care precedentele analize s-au concentrat in special pe microplastic. Dar care pot fi atribuite si „cresterii poluarii cu plastic in oceanele din zona„, care este legata in special de deseurile tsunamiului japonez din 2011.

De maniera generala, plasticul reprezinta 99,9% din deseurile recoltate, dar nu neaparat sub forma microscopica, asa cum se asteptau cercetatorii. Acestia au fost surprinsi sa constate ca, in marime, peste trei sferturi dintre aceste deseuri depasesc 5 centimetri si aproape jumatate este material de pescuit abandonat.

Aceste fire si plase de pescuit ucid „pesti, testoase si chiar mamifere marine„, arata autorul principal al studiului, Laurent Lebreton, de la fundatia Ocean Cleanup.

Dar e vorba mai degraba de o veste buna, deoarece „deseurile mari sunt mult mai usor de colectat„, arata el.

Societatea de unica folosinta

Tanarul olandez Boyan Slat, fondatorul Ocean Cleanup, fundatie pe care a infiintat-o la 18 ani, dezvolta cu 75 de ingineri un sistem de bariere plutitoare destinate captarii plasticului. Cand va fi operational, acest sistem ar putea evacua 50% din deseurile din Pacific in 5 ani, crede el.

Dar aceste bariere nu vor putea colecta deseurile mai mici de 1 cm, si care ridica o problema importanta, deoarece, ingerate de pesti, ajung in lantul alimentar.

"Nivelul de poluare plastica in apele profunde si pe fundul oceanelor ramane necunoscut„, arata cercetatorii.

"Oamenii vad cantitatea de material de pescuit si arata cu degetul industria pescuitului, dar si ei mananca peste. Nu e vorba de un sector sau de o regiune, este modul nostru de viata si de consum, plasticul de unica folosinta, societatea de unica folosinta„, arata Laurent Lebreton.